Sirena fraudării Referendumului pentru Căsătorie

A început să sune, la volum maxim, sirena fraudării Referendumului. Tema fraudării este reluată şi dată, în avans, drept „sigură” de unii dintre cei care s-au opus şi până acum prin mijloace lipsite de fair play iniţiativei democratice a celor trei milioane de români.

Mai ţineţi minte hoax-ul de la Referendumul consultativ din 2012, când circula zvonul că cine iese la vot participă un act de fraudă şi va fi pasibil de răspundere penală? Ei bine, eu unul cred că e foarte posibil să auzim aşa ceva din nou, astăzi, de la primele ore. Eu zic să fim pregătiţi – am văzut deja că această campanie a mers până acum pe o strategie de trolling la scară uriaşă prin bruiaj, incitare, polarizare, defăimare; adică prin adoptarea unui comportament anti-civic şi anti-cetăţenesc, lipsit cu totul de fairplay. Pe psihoze de tipul „s-a găsit un ac în banană”. Foarte probabil, astăzi la primele ore zgomotul va deveni asurzitor – aşadar, trageţi aer în piept, puneţi-vă dopurile în urechi şi mergeţi la vot: votul şi Referendumul sunt cele mai puternice două instrumente de exprimare într-o democraţie. Şi nici o campanie de trolling nu are cum să deturneze iniţiativa şi voinţa a trei milioane de cetăţeni.

Deja vedem că Vlad Alexandrescu de la USR s-a antepronunţat, în sensul că se va frauda votul – vedeţi filmuleţul din link. Amuzant este că Vlad Alexandrescu strigă „hoţii”, „hoţii” în timp ce pune în partea din dreaptă toate hoax-urile şi sofismele răsuflate: că Referendumul e „inutil”, că „nu schimbă nimic”, că „divizează”, că „politizează”. Păi, dragă domnule Alexandrescu, de ce vă agitaţi atâta, dacă e „inutil” şi „nu schimbă nimic”? Dacă într-adevăr „divizează”, printr-o asemenea agitaţie de fake-uri, nu tocmai dvs. alimentaţi psihoza şi divizarea? Şi nu tocmai dvs. vă faceţi platformă politică şi campanie pe seama acestui Referendum pe care vreţi să-l vedeţi, cu orice preţ, sabotat? Iar teza cu „anti-UE” este cea mai răsuflată dintre toate; vedeţi răspunsul de aici.

Am văzut, de altfel, cum chiar liderul opoziţiei, Ludovic Orban, a demontat ieri toate aceste sofisme: „Referendumul pentru Căsătorie NU e anti-european, nu e pro-Rusia, nu restrânge niciun drept, e democratic” – link aici către declaraţia dlui Orban, care îndeamnă românii să iasă masiv la vot.

Iar aici o clarificare din partea Biroului Electoral Central: „Nu se poate vota de mai multe ori la Referendum. Fapta se pedepseşte cu închisoarea.” BEC arată în răspunsul său că antepronunţarea cu privire la „fraudare” este cel puţin deplasată. Un articol de sinteză cu privire la tematica şi semnificaţia acestui Referendum şi la detaliile procesului de votare la link-ul de aici.

Reiau mai jos ce am spus şi săptămâna trecută despre suspiciunea fraudării.

1. Vrem monitorizarea, pentru ca nu vrem manipularea rezultatului de nicio parte – nici de partea DA, nici de partea NU. Vrem ca vocea poporului sa fie auzită. Am aşteptat deja de trei ani organizarea acestui Referendum, aşadar nu vrem ca vreo suspiciune să planeze supra acestuia, în nici un fel. Vorbesc acum în numele meu, al multor prieteni cu care am discutat despre subiect şi, pot să presupun, al majorităţii susţinătorilor iniţiativei cetăţeneşti.

2. Deplângem faptul ca nu e folosit SIMPV, dar suntem conştienţi că această procedură nu este anormală – nici la referendumurile trecute nu s-a folosit, şi, de asemenea, nu s-a folosit nici la numeroase alegeri parlamentare sau prezidenţiale din trecut.

3. Am ascultat explicaţia motivului pentru care nu a fost posibilă utilizarea SIMPV, şi pare plauzibilă: STS a comunicat că pentru punerea în funcţiune din punct de vedere tehnic a acestui sistem la nivelul celor 18.600 secţii de votare are nevoie de 60 de zile – conform unui articol publicat chiar pe platforma Adevărul. Or, în condiţiile în care organizarea Referendumului nu se poate decide decât odată cu votul final de adoptare a legii de revizuire şi acesta are obligatoriu loc, potrivit Constituţiei, în MAXIM 30 de zile de la adoptarea legii – adoptare care nu poate fi anticipată – este limpede că cele maxim 30 de zile nu pot asigura răgazul necesar (60 de zile) pentru punerea în funcţiune a sistemului. Spre deosebire de alegeri, a căror dată se stabileşte cu mult mai mult timp înainte.

4. Vor fi observatori. Atât cei care se opun temei Referendumului, cât şi cei care o susţin îşi pot numi observatori pe 6 şi 7 octombrie. Sunt soluţii eficiente care au funcţionat şi în vremuri mult mai tulburi, în anii ‘90.

5. Dacă este vorba ca cineva să încalce legea, haideţi să ne uităm la ce s-a întâmplat nu demult în Irlanda. O „entitate americană” a donat peste 17 milioane de dolari campaniei LGBTQ pentru legalizarea căsătoriei între persoanele de acelaşi sex în Irlanda. O sumă importantă a fost donată şi de Open Society Foundation pentru Amnesty International, implicată activ în tabăra „pro choice” din campania pentru suspendarea Articolului 8 din Constituţia Irlandeză, care proteja viaţa copilului nenăscut. În ciuda faptului că legea irlandeză interzice explicit donaţii din partea unor cetăţeni sau entităţi străine către grupuri care fac campanii pentru alegeri electorale sau referendumuri. Link în textul de pe blog către National Catholic Register şi către Irish Central. Aşadar, de ce suspiciunile de încălcare a legii ar trebui să meargă într-un singur sens?

P.S.: În Marea Britanie, „cea mai veche democraţia din Europa”, se votează doar cu numele şi cu semnătura pe proprie răspundere. Nimeni nu verifică nici măcar cărţile de identitate şi paşapoartele – darămite supravegherea electronică a votului. Mergi la vot, îţi dai numele şi semnezi. Aşadar, poate n-ar fi cazul să ne dăm mai catolici decât Papa, şi mai democraţi decât UK. :)