Sinistraţii din Gorj refuză casele ridicate de guvern

Sute de oameni stau încă în vechile locuinţe afectate grav de alunecările de teren, pe motiv că aici îşi pot creşte animalele sau că nu pot face naveta la şcoală copiii Zecile de

Sute de oameni stau încă în vechile locuinţe afectate grav de alunecările de teren, pe motiv că aici îşi pot creşte animalele sau că nu pot face naveta la şcoală copiii

Zecile de case din comuna gorjeană Roşia de Amaradia şi din satul Seciurile, dar şi de la Albeni sau Bustuchin, afectate sau chiar distruse complet de alunecările de teren din mai 2006, sunt preferate de localnici celor construite de guvern, de mai bine de două luni. Sinistraţii refuză să se mute în noile locuinţe, sub diverse pretexte.

În luna mai a anului trecut, o mare parte din comuna gorjeană Roşia de Amaradia şi un sat întreg - Seciurile - erau înghiţite de alunecările de teren. Sute de case au fost rase de pe suprafaţa pământului, iar altele s-au dărâmat pe jumătate. Zeci de oameni au rămas pe drumuri atunci.

O situaţie similară s-a înregistrat şi în localităţile Albeni şi Bustuchin din Gorj. La câteva săptămâni de la dezastru, autorităţile locale, împreună cu Guvernul României, au ridicat o tabără în care au fost instalate module, iar în luna august a început construcţia celor 66 de imobile destinate sinistraţilor de la Seciurile, în apropiere de oraşul Târgu Cărbuneşti, la Cojani.

Satul cel nou a prins contur, şi în decembrie toate casele construite de guvern îşi aşteptau noii proprietari. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la Câmpu Mare, localitate componentă a comunei Albeni.

Şi aici au fost ridicate 221 de case nou-nouţe. Sinistraţii însă au refuzat să se mute. În preajma Crăciunului, majoritatea au ales să stea în imobilele afectate de alunecările de teren, fără să se teamă că li s-ar putea întâmpla vreo nenorocire.

"Nu mă lasă inima să plec din casa în care am trăit"

Cu lacrimi în ochi, o bătrână din Seciurile ne-a povestit că îi este mai bine în casa ei, deşi are crăpături în pereţi şi chiar şi-n podea. "Astă iarnă mi-a fost prea frig să mă mut în casa aia nouă de la Cojani. Nu aveam sobă, nu era curent şi nici apă. Aici am tot ce-mi trebuie. Mai cresc nişte păsări, la Cojani nu aş avea unde. Dacă mă ajută Dumnezeu, nu mi se va întâmpla niciun rău aici, până acum nu au mai crăpat pereţii", ne-a spus Victoria Becheru. De altfel, toţi bătrânii din Seciurile spun că sunt hotărâţi să locuiască în continuare în casele afectate de alunecări.

"Nu mă lasă inima să plec din casa unde am trăit toată viaţa. Cu toate că una dintre case este crăpată, cealaltă este mai bună şi se mai poate locui în ea. Am animale aici, cel mai probabil se vor muta copiii cu nepoţica în casa de la Cojani", ne-a declarat Valeria Dragu.

Localnicii spun că aşteaptă să vină vara

Potrivit viceprimarului comunei Roşia de Amaradia, Liviu Cotojman, sinistraţii din Seciurile refuză să se mute în noile case pe motiv că au copiii la şcoala din comună şi nu pot face naveta de la Roşia la Târgu Cărbuneşti.

"Şcoala, faptul că au aici, în sat, animale, o rămăşiţă de gospodărie sunt doar câteva dintre motivele pentru care nu s-au mutat încă. Cei mai mulţi au spus că aşteaptă să vină vremea caldă", ne-a declarat primarul. La Cojani, în imobilele destinate lor s-au mutat doar două familii din satul Seciurile. La Câmpu Mare, al doilea loc unde guvernul a construit case, doar 17 sunt locuite de noii proprietari.

Sobe, paturi şi dulapuri în noile case

Noile construcţii au fost utilate cu sobe şi parchet, investiţii ale primăriilor comunelor afectate de alunecările de teren.

"Cele două familii care s-au mutat la Cojani au spus că sunt mulţumite de case, preferă să stea aici decât să se întoarcă printre ruinele din Seciurile. Dar nu toţi sinistraţii gândesc la fel, fiecare face ce vrea, nu-i putem obliga să se mute în noile construcţii", a precizat viceprimarul Liviu Cotojman.

Nici sinistraţii din comunele gorjene Albeni şi Bustuchin nu s-au mutat în imobilele construite cu fonduri de la Guvernul României. Ion Ciocea, edilul comunei Bustuchin, a declarat că sinistraţii de aici aşteaptă venirea primăverii: "Le-am pus parchet şi le-am dus mobilă cu ajutorul unei fundaţii din Olanda. Dar ei nu s-au mutat. Nu pot să-i oblig, sper că o vor face în lunile de primăvară - vară. Ăsta e motivul invocat de toţi, vara sau vremea caldă".

În "containere", ca să primească ajutor social

Tabăra de la Seciurile, unde toată vara sinistraţii au stat în module, mai este şi acum locuită. "În tabăra sinistraţilor mai locuiesc în module trei sau patru familii care trăiesc din ajutorul social şi preferă să stea în module pentru că plăteşte primăria lumina. De asemenea, sunt încă două familii care au copii la şcoala din Seciurile şi de aceea nu pleacă. Aşteaptă să se încheie anul şcolar", ne-a declarat viceprimarul Cotojman.