Sergiu Nicolaescu: „Am fost dat în judecată de Uniunea Scriitorilor”

Luna aceasta, împreună cu ziarul „Adevărul” şi revista „Adevărul magazin de duminică”, puteţi achiziţiona colecţia „Război şi dragoste”, ce include şase filme regizate de Sergiu Nicolaescu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pachetul cuprinde producţiile „Ultima noapte de dragoste", „Ciuleandra", „Triunghiul Morţii", „Noi, cei din linia întâi", „Osânda" şi „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte", prezentate într-o cutie specială, oferită cadou, totul la preţul special de 24,99 lei.

Un film cu „o tinereţe fără bătrâneţe", cum îl numea Vladimir Găitan într-un interviu, „Ultima noapte de dragoste" este adaptarea cinematografică a romanului „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război", de Camil Petrescu. Regizorul Sergiu Nicolaescu a păstrat, în linii mari, povestea, însă a schimbat, pe alocuri, anumite lucruri. Personajul principal masculin, de exemplu, poartă numele de Tudor Gheorghiu şi nu Gheorghidiu, ca în roman.

Acesta este interpretat de Vladimir Găitan, iar soţia lui, Lena (Ela, în roman), este întruchipată de tânăra studentă, la vremea respectivă, Joana Pacula, devenită între timp unul dintre starurile hollywoodiene. În alte roluri mai apar Ion Besoiu, Sebastian Papaiani, Gheorghe Dinică sau Colea Răutu.

Filmul a fost realizat la Studiourile Bucureşti în 1979, acelaşi an în care Mircea Veroiu filma o ecranizare a aceluiaşi roman scris de Camil Petrescu. Despre filmul său, Sergiu Nicolaescu spune: „Faţă de roman, am făcut multe şi importante schimbări. Înainte de începerea filmărilor, am fost dat în judecată de Uniunea Scriitorilor, unde fusesem reclamat de fiul lui Camil Petrescu. Mi se imputau nişte secvenţe excelente. Fiul scriitorului a venit la mine şi până la urmă ne-am înţeles".

 Ana Nicola interpretează rolul Mădălinei în filmul „Ciuleandra”

Ion Ritiu şi Anca Nicola, cel mai frumos cuplu

Romanul „Ciuleandra" al lui Liviu Rebreanu, considerat de critica literară, la apariţia lui, una dintre operele mai puţin reuşite ale scriitorului, nu s-a aflat la prima ecranizare în 1985, regizorul german Martin Berger realizând prima producţie după această carte încă din 1930. Sergiu Nicolaescu, care este şi regizor şi scenarist, atenuează analiza nebuniei, realizată de Rebreanu, şi reuşeşte un tablou de epocă bine construit, cu personaje complexe. Actorii din rolurile principale, Ion Ritiu şi Anca Nicola, au fost declaraţi „cel mai frumos cuplu al anului" la Festivalul de la Karlovy-Vary din 1986, unde România a fost reprezentată de această producţie.

În seria „Război şi dragoste" este inclusă şi pelicula „Triunghiul Morţii". Aceasta prezintă o reconstituire istorică a celor mai dificile momente întâmpinate de România în timpul Primului Război Mondial. Dincolo de luptele armate, regizorul şi-a arătat interesul şi pentru reconstituirea societăţii epocii, alături de figurile generalilor Averescu şi Prezan, dar şi Ecaterina Teodoroiu. Din distribuţia filmului fac parte Ilinca Goia, Maia Morgenstern, Valentin Teodosiu, Vladimir Găitan şi Iurie Darie.

Filmul „Noi, cei din linia întâi", realizat de Sergiu Nicolaescu pe un scenariu semnat de Titus Popovici şi pe muzica lui Adrian Enescu, reiterează luptele Armatei Române de după 23 august. Alăturându-se armatelor aliate, soldaţii au luptat împotriva Germaniei pe fronturile din Ungaria şi din Cehoslovacia. Momentele centrale ale peliculei lui Sergiu Nicolaescu se concentrează pe luptele de la Budapesta, unde, din ordinul lui Stalin - afirmă regizorul - românii au fost retraşi de pe poziţiile iniţiale.

Producţia ce i-a avut în rolurile principale pe Mircea Albulescu, George Alexandru, Ion Besoiu şi Emil Hossu a fost selecţionată la Festivalul Filmului din Los Angeles. „Am avut un mare succes de presă. Spuneau ei că «Noi, cei din linia întâi» pare un film american, pentru mine a fost un adevărat compliment. Într-un interviu dat postului «Vocea Americii» am spus lucruri destul de dure la adresa regimului din România. Nu ştiam atunci că după decembrie 1989 cinematografia românească avea să decadă până-n pragul falimentului", spunea Sergiu Nicolaescu mai târziu.Inspirat de romanul „Velerim şi Veler Doamne", de Victor Ion Popa, filmul „Osânda" al regizorului Sergiu Nicolaescu a fost realizat în 1976. După zece ani de ocnă, protagonistul romanului revine în satul natal, unde descoperă că nici soţia, nici copiii sau pământurile nu mai intră în limitele lumii pe care şi-o amintea.

Prestaţia lui Amza Pellea a fost atât de convingătoare, încât în 1977 el a primit Premiul pentru Cel Mai Bun Actor la Festivalul de la Moscova. Potrivit unei cronici apărute în presa vremii, „Osânda" a fost privit ca un „film încărcat de semnificaţii moral-sociale, iar în planul expresiei, al stilului, un caracteristic film de tranziţie".

Personajul principal al filmului „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" este Ipu, „nebunul satului", care stabileşte o relaţie specială cu un băiat traumatizat de moartea pe front a fratelui său. Cei doi îşi creează o lume imaginară, jucându-se de-a războiul în ruinele din jurul satului.

Jocul devine însă parţial realitate când un ofiţer german este ucis de cineva din sat, iar localitatea e ameninţată cu distrugerea, dacă făptaşul nu este găsit şi pedepsit. Astfel, oficialităţile îi cer chiar lui Ipu să recunoască o faptă pe care nu a comis-o, doar pentru a spăla „ruşinea" ce s-a abătut asupra satului. Sacrificiul lui Ipu, interpretat magistral de Amza Pellea, se dovedeşte însă inutil. Acţiunea se petrece la 23 august, iar a doua zi, armata germană se retrage. Pelicula încheie seria „Război şi dragoste" - cele mai bune şase filme ale maestrului Sergiu Nicolaescu.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: