Scrisoare pentru #ăştia: recunoştinţă, iertare, unitate

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dragi români de pretutindeni, pe 10 august 2018 v-am chemat acasă. Peste trei milioane dintre voi aţi văzut acel apel. Erau zile grele în lupta noastră, a românilor cinstiţi, împotriva abuzurilor, corupţiei şi încercărilor de capturare a României.

Atunci aţi venit acasă. Şi aţi scris cea mai frumoasă pagină din istoria recentă a democraţiei româneşti. Aţi aprins lumina, iar de atunci România a început să se facă bine. Tot cu ajutorul vostru, tot cu sacrificiile voastre, sublim exprimate prin răbdarea infinită a cozilor de la urnele de vot de anul trecut. 

Acum, ţara noastră trece printr-o altă bătălie, pe care nimeni nu şi-ar fi imaginat-o. O bătălie care nu se poate câştiga cu presiuni publice şi proteste civice. Una care pune nu doar România, ci toată omenirea, într-o situaţie fără precedent. Mulţi dintre voi aţi ales să veniţi acasă şi în aceste momente grele -- poate tocmai din cauza (sau datorită) lor. Şi vă mulţumesc pentru asta. 

Vă mulţumesc tuturor celor care aţi venit acasă cu grijă şi responsabilitate. Celor care aţi respectat toate măsurile de carantină şi autoizolare, înţelegând că grija pentru voi înşivă şi pentru cei din jur este cea mai importantă armă în lupta cu noul coronavirus. 

Vă mulţumesc celor care aţi venit acasă ca să aveţi grijă de cei rămaşi aici, după perioada de izolare. Celor care aţi înţeles că peste tot va fi greu, dar acasă e întotdeauna puţin mai bine. Celor care aţi ales să duceţi această luptă de aici, de pe pământul românesc. 

Primesc zilnic zeci, uneori sute de mesaje de la români din toată lumea. Sunt oameni cu probleme, care încearcă să găsească o mână de ajutor, sau sunt oameni care vor să ajute. 

Chiar zilele trecute mi-a scris un prieten drag din Italia, să îmi spună că vine acasă. Are unde să stea, are ce să mănânce, ba chiar în ultimele săptămâni a ajutat zeci de compatrioţi din Italia să vină acasă, să aibă cazare, alimente, le-a ajutat familiile, a făcut fapte bune. „Eu am decis vin acasă, stau 2 saptamani în carantină la graniţă, iar cand ajung la Bucureşti vreau sa devin voluntar în sistem”. Bogdan este un supererou. Şi pentru tot sacrificiul lui îi mulţumesc. Lui şi tuturor celor care iau astfel de decizii grele, dar care pot schimba vieţi. 

Acestea ar fi mulţumirile. Poate şi mai important este să vă cerem iertare. Vă cerem iertare, dragi români de pretutindeni, că nu am reuşit să facem o ţară care să ştie şi să poată să vă păstreze acasă. O ţară în care să vă întoarceţi în vremuri de pace, nu (doar) de război. 

Vă cerem iertare în numele tuturor celor care v-au izgonit, iar când aţi vrut să vă întoarceţi v-au întors spatele şi au cerut să se închidă graniţele. Să le fie ruşine. Nu vreau să mai auzim vreodată atacuri la adresa diasporei, sau generalizări puerile de tipul „diaspora ne-a adus virusul, să stea acolo”. Nu există nuanţe, nu există interpretări: locul tuturor românilor este acasă, iar România e una singură.

Ne aşteaptă o bătălie lungă şi grea. Când vom încheia această luptă, cea cu pandemia, va începe una diferită, dar la fel de complicată. Când vom ieşi din izolare şi carantină, când epidemia se va încheia, va trebui să restartăm România. Împreună. 

Ultimele trei decenii au fost de tranziţie, de blocaje, de cârpeli. Am trecut de la comunism la economia de piaţă printr-o ceaţă densă, a hoţiei şi imposturii. Acum, dacă lăsăm deoparte teama pe care o simţim, vom vedea că ni se deschide în faţă o şansă istorică de reinventare. Un Plan Marshall pentru România? Un program de investiţii publice de mare amploare, de la infrastructură la cercetare? Un stat digital şi inteligent? Ce erau până ieri visuri frumoase au devenit astăzi posibilităţi reale, dacă nu imperative de dezvoltare. 

Dar pentru a face asta, pentru a ieşi din această criză mai puternici decât am fost înaintea ei, avem nevoie de voi toţi. Voi „ăştia”, cei întorşi acasă, după ani de pribegie. Ani în care aţi învăţat multe, aţi trăit multe, aţi realizat multe. Şi voi „ăştia” care încă nu puteţi să vă întoarceţi, dar care vreţi şi puteţi să puneţi umărul, de acolo unde sunteţi. 

Cu voi toţi, România se va face bine. Şi de coronavirus, şi de mediocritate, şi de subdezvoltare. Şi nu doar că se va face bine, dar va deveni exemplu pentru o lume întreagă, pe măsura valorii oamenilor ei. Înainte, împreună.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite