Sănătatea din România, în cifre: codaşi la medici, fruntaşi la farmacii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aparatura fostului Spital Bălceşti - Vâlcea Foto Adevărul

În România secolului 21 mai sunt judeţe care în mediul rural nu au medici. Printre acestea se numără Brăila, Covasna, Maramureş, Sibiu sau Vaslui. Aşa arată un raport dat publicităţii de Curtea de Conturi. Când vine vorba de medicii stomatologi stăm şi mai prost, numărul judeţelor fără astfel de doctori fiind de câteva ori mai mare.

Astfel, în judeţele Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara şi Maramureş sunt zone întregi în care nu sunt medici stomatologi. 

„Din analiza de ansamblu a posturilor ocupate de medici pe întreg teritoriul României în anul 2017, se reţine faptul că, numărul medicilor este mai concentrat în centrele universitare, acesta fiind de 5.042 posturi ocupate de medici în Bucureşti, 1.552 în Iaşi, 1.399 în Cluj, respectiv 1.203 posturi ocupate de medici în Timiş, în timp ce în centrul ţării se înregista un număr de 841 posturi ocupate medici în Mureş, 639 în Braşov, la polul opus numărul posturilor ocupate de medici fiind de 149 în Călăraşi şi 172 în Ialomiţa. În concluzie, distribuirea teritorială a personalului medical nu s-a realizat în funcţie de numărul locuitorilor din zona teritorială respectivă, existând situaţii în care bolnavii din mediul rural au apelat la asistenţă medicală doar în unităţile sanitare din mediul urban, personalul medical din mediul rural fiind inexistent”, constată experţii Curţii de Conturi într-o radiografie făcută sistemului de sănătate în perioada 2014-2017. 

Aceştia amintesc autorităţilor că pentru acoperirea deficitului de resurse umane în zonele defavorizate, Ministerul Sănătăţii, poate acorda următoarele „stimulente”: spor de până la 20 % din salariul de bază pentru zone defavorizate, locuinţe de serviciu, stimulente financiare, majorările salariale acordate în anul 2018, acordarea de facilităţi la transport şi locuinţă de serviciu, acordarea de credite pentru dotarea cabinetelor, reabilitarea unităţilor sanitare publice şi dotarea acestora la standarde europene.

Măririle de salarii au dus la creşterea cheltuielilor

Cifrele arată că între anii 2014-2017 s-a înregistrat un trend crescător al cheltuielilor cu sănătatea, respectiv au crescut de la 26.660.900 mii lei în 2014 la 33.817.000 mii lei în 2017, reprezentând în medie 4% din PIB, iar inspectorii Curţii de Conturi spun că o pondere importantă în creşterea cheltuielilor cu sănătatea a reprezentat-o majorările salariale, ca urmare a modificărilor legislative în domeniul salarizării. Mai exact, în cei patru ani analizaţi, acestea să se dubleze ca urmare a majorărilor salariale survenite în domeniul salarizării personalului sanitar. Astfel, în valoare relativă, pe parcursul celor 4 ani analizaţi, procentul cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor la nivelul Ministerului Sănătăţii a crescut de la 9,92% în anul 2014 la 18,22% în anul 2017.

Iar odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017, pe 01.07.2017, drepturile salariale ale personalului sanitar aferente anului 2017 au crescut cu până la 301%. Experţii mai atrag atenţia că deşi o mare parte a spitalelor au trecut în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia unor spitale care au rămas în subordinea Ministerului Sănătăţii, această instituţie alocă fonduri pentru dotarea cu aparatură medicală şi investiţii atât spitalelor din subordine, cât şi celor din subordinea autorităţilor publice locale ale căror fonduri le sunt completate de către acestea.

Concret, în România în perioada 2014 - 2017, au funcţionat circa 366 spitale publice care au deservit aproximativ 19.500.000 persoane (populaţie rezidentă la 1 iulie, potrivit datelor INS).

Statisticile arată că în centrele universitare numărul spitalelor este mai mare, de exemplu în Bucureşti sunt 50 de spitale, urmat de Iaşi şi Cluj cu 19 spitale, în centrul ţării regăsim 12 spitale (judeţul Braşov), iar judeţele cu cel mai mic număr de spitale se regăsesc în cele 4 puncte cardinale, respectiv la nord – judeţul Bistriţa-Năsăud cu 3 spitale, la sud vest – judeţul Caraş-Severin cu 5 spitale, la sud – judeţul Giurgiu cu 3 spitale, iar la est cu 4 spitale – judeţul Vaslui.

„Având în vedere numărul de paturi raportat la populaţia fiecărui judeţ, se reţine faptul că există o distribuţie neuniformă a acestora, astfel: în Bucureşti – cca. 12 paturi/1.000 locuitori, în Iaşi – cca. 9 paturi/1.000 locuitori, în Braşov – cca. 7 paturi/1.000 locuitori, în Bistriţa-Nasăud - cca. 5 paturi/1.000 locuitori, în Giurgiu – cca. 3 paturi/1.000 locuitori”, arată raportul Curţii de Conturi.

Câţi medici ne tratează

Sinteza mai prezintă şi câţi medici ne-au tratat în perioada studiată. Astfel, la o populaţie de 10.000 locuitori în anul 2014 îi reveneau 27,58 medici, în timp ce în anul 2017 îi reveneau 29,91 medici, numărul medicilor fiind mai mare în centrele universitare. De exemplu, în 2017, în Bucureşti se înregistra cel mai mare număr de medici, respectiv 12.724 în timp ce la polul opus se înregistra un număr de 284 medici (judeţul Călăraşi).

„În anul 2017, în centrele universitare Bucureşti, Cluj, Iaşi la o populaţie de 1.000 locuitori îi reveneau circa 6 medici, la polul opus fiind judeţe ca Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa unde la o populaţie de 1.000 locuitori îi revenea circa un medic”, mai arată sursa citată.

Potrivit situaţiei medicilor din Statele Uniunii Europene se reţine faptul că România s-a situat în 2016, pe antepenultimul loc în ţările din Uniunea Europeană, având un număr de 284,10 medici la 100.000 locuitori, respectiv jumătate din medicii care deservesc acelaşi număr de locuitori din Austria, acesta fiind de 512,96 medici.

România se situează însă între primele locuri din Uniunea Europeană privind numărul paturilor la 100.000 de locuitori. În anul 2016, România înregistra un număr de 684 paturi la 100.000 locuitori, faţă de Germania care avea un număr de 806,26 paturi la 100.000 locuitori, cel mai mic număr de paturi la 100.000 locuitori al Statelor Membre ale Uniunii Europene s-a înregistrat în Suedia cu 233 paturi.

Curtea de Conturi a subliniat şi decalajul dintre România şi alte state ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor, dând exemplu situaţia anului 2015. Astfel, în timp ce în România, cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor au fost în medie de 340 EUR media în UE a fost de 600 EUR, în timp ce în alte ţări din cadrul Uniunii Europene, cheltuielile cu sănătate au fost chiar de 4.112 EUR pe cap de locuitor (Luxemburg).

De farmacii nu ducem lipsă

Cât priveşte farmaciile, acestea par suficiente. În perioada analizată se constată că, în municipiul Bucureşti o farmacie revenea în medie la 2.590 locuitori, iar pentru celelalte judeţe în mediul urban, o farmacie revine în medie la 1.800 locuitori, iar pentru mediul rural o farmacie revine în medie la 3.200 locuitori. 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite