Să nu ne pierdem speranţa. Vor veni si vremurile bune si frumoase

Este greu să scrii ceva optimist în aceste zile. Şi totuşi. Trebuie să vedem realitatea fără exagerări, nici într-un sens, nici în celălalt. Louis Pasteur a descoperit primul vaccin acum 150 de ani. În ce stadiu este ştiinţa acum? Mii de savanţi, cu resurse materiale şi ştiinţifice impresionante, lucrează zi şi noapte la descoperirea unui vaccin împotriva coronavirus. Personal cred că este o chestiune de săptămâni sau luni, până va fi descoperit.

Omenirea a mai trecut prin pandemii. Se pare că este ceva ciclic, ce nu poate fi evitat. La câţiva zeci de ani. Pentru că şi viruşii au „imaginaţia” lor, în a suferi mutaţii care să conducă la „noutăţi”. Am avut gripa spaniolă, ciuma bubonică şi altele, care s-au soldat cu un număr mare de victime omeneşti. Dar sistemele medicale, de cercetare, resursele umane, materiale, logistice şi ştiinţifice nu erau cele de azi. Azi sunt incomparabil mai mari şi mai eficiente. Se pot construi spitale de campanie în câteva zile. În corturi dacă este cazul, că tot vine primavara şi vara. Se poate găsi medicaţia eficientă împotriva COVID-19 în câteva săptămâni.

Globalizarea. Are consecinţe nefaste, pentru că mobilitatea oamenilor la scară planetară duce la propagarea rapidă a virusului. Dar conduce şi la o solidarizare exemplară între state, între oameni. Iată exemplul Gigi Becali. L-am auzit declarând: „la ce bun toţii banii dacă nu poţi şterge o lacrimă pe obrazul unui copil”. A făcut rost şi donat institutului Matei Balş tone de materiale şi echipament necesar. Unii patroni şi-au pus hotelurile la dispoziţia autorităţilor. Sunt convins că şi alţi oameni de afaceri, foarte bogaţi, vor proceda la fel. Bogătaşii planetei îşi dau seama că nu le ajută cu nimic bogăţiile, dacă trăiesc într-o ţară doborâtă de criză. Şi vor contribui la stoparea crizei.

Mai importantă, solidaritatea dintre state. Nu văd cum UE să nu vină în ajutorul statelor membre, atât cu bani cât şi cu logistică, cu alimente, dacă va fi nevoie. Sau la contracararea crizei economice ce va urma. Şi resurse are, slavă Domnului. Deja îngheţarea deficitelor bugetare sub 3% a fost anulată. Există rezerve uriaşe de bani, în bănci, instituţii financiare internaţionale, de care vom beneficia cu toţii, dacă va fi nevoie.

China, Japonia, Coreea de Sud ţin sub control coronavirusul. La ei se pare că a trecut vârful de pandemie. Se îndreaptă spre normalizarea situaţiei, după 2-3 luni de activitate febrilă împotriva coronavirusului. Experienţa lor este acum extrem de simplu pusă la dispoziţia altor ţări, folosind digitalizarea comunicaţiilor. India, Rusia par să nu fie afectate prea mult. Dacă vor reuşi să ia măsurile care se degajă din experienţa altor ţări, pot să scape de coşmarul în care trăieşte acum Italia.

Imunizarea populaţiei. Există şi şansa ca după ce 60-70% din populaţie să fi trecut peste infecţia cu coronavirus, cu pierderi de sănătate minime, să devină imună, cum se întâmplă la scarlatină, rujeolă şi alte boli transmisibile. În aceste condiţii, transmiterea în masă a coronavirusului se diminuează, până la apariţia vaccinului şi ţinerea totală sub control. Este exact scenariul pe care l-au vrut Marea Britanie şi America, până şi-au dat seama că sistemele medicale nu pot face faţă unui număr imens de îmbolnăviri. Şi atunci au revenit la scenariul în care imunitatea să se producă treptat, într-un interval mai mare de timp, dar fără să suprasolicite sistemele sanitare.

Sunt destul de multe cazuri în care oamenii se vindecă şi îşi revin din boală, fără pierderi semnificative în planul rezistenţei fizice.

Criza economică. La nivel personal se va resimţi crunt, pentru cei care-şi pierd slujbele şi nici nu au cine ştie ce rezerve. Ajutorul statului român, cu sprijin internaţional, se va dovedi decisiv. Se vor reorienta spre agricultură, la rudele de la ţară, sau pe terenuri disponibile. Avem 6 milioane de hectare de teren agricol nelucrat. România poate hrăni 80 de milioane de locuitori. Cu creşterea preţurilor la produse agrare, tot mai mult oameni se vor reorienta spre slujbe din agricultură. Agricultura românească va primi un imbold important în această perioda. Un atu de care se bucură România, şi pe care alte state nu-l au. Posibil să asistăm şi la investiţii străine în agricultură românească. Pentru că teren agricol avem, forţa de muncă semicalificată, circa 2 milioane, avem, ne trebuie investiţii în tehnologie şi management.

Digitalizarea activităţii. Multe instituţii ale statului, dar şi băncile, companiile de asigurări, de proiectare, de cercetare, funcţionează foarte bine şi în mediul on-line. Oamenii lucrează de acasă, instituţiile funcţionează şi salariile pot fi plătite, fără cine ştie ajutoare. Multe companii româneşti de IT au clienţi pe toată planeta, aşa că nu depind de salarii plătite de statul român. Şi multe şcoli au trecut la predarea on-line, obligate de suspendarea învăţământului. După trecerea crizei, vom avea o experienţă bogată în utilizarea sistemelor şi platformelor online.

Actuala conducere a României cooperează cu oamenii de ştiinţă. Bine că nu mai suntem în perioadă anterioară de guvernare, când un om „ştia” totul, şi toată ţara trebuia să asculte de el. Mi se pare că actuala conducere este formată din oameni mult mai inteligenţi şi receptivi, mai pregătiţi, în legătură cu lumea ştiinţifică românească şi străină. Şi care ia decizii adecvate unei etape a evoluţiei contaminării cu coronavirus. Starea de urgenţă îi dă cadrul necesar de acţiuni în forţă, dar de care nu a abuzat până în prezent. Nu puteam avea toată populaţia „arestată” la domiciliu.

Poziţia populaţiei. Se pare că înţelege foarte greu să renunţe la bucuriile şi avantajele epocii ante coronavirus. În ciuda avertismentelor şi explicaţiilor medicilor şi oficialităţilor. Trebuie să ne bazăm pe voinţa şi înţelegerea cetăţenilor, văzând greşelile şi erorile altor state, care acum sunt asaltate de consecinţele nefaste ale infecţiei cu coronavirus. Că o mică parte nu înţelege şi se expune, acea parte va plăti din greu nesăbuinţa şi nesocotinţa de care dă dovadă. O selecţie naturală funcţionează oricând. Nu putem sta cu toţii „arestaţi” la domiciliu, doar pentru că 1% nu înţelege şi se expune aglomerărilor de oameni. În special oamenii în vârstă ar trebui să-şi cunoască interesul. În cazul în care încă mai ţin la viaţa lor.

În concluzie

Situaţia este dificilă, dar nu disperată. Ne trebuie prudenţă, nu paranoia. Nu e prima dată când omenirea se confruntă cu astfel de probleme. S-a mai confruntat, şi cu cutremure, şi cu inundaţii catastrofale. De fiecare dată am ieşit din situaţiile grele, cu pierderi mai mici sau mai mari. Vom ieşi şi de data aceasta. Cu înţelepciune, calm şi informare de la surse sigure. Şi cu respect faţă de regulle generale de convieţuire în condiţii de criză. Iar in perioada post coronavirus, vom şti mai bine să ne bucurăm de ce avem.

LE. Un comentariu

Domnule profesor, multumim pentru tonul optimist, chiar avem nevoie! Dupa ce va trece greul si vom trage concluziile la rece, sigur vom transforma aceasta experienta intr-un castig pentru noi, specia umana. Si da, oamenii s-au mobilizat exemplar, atat cat poate statul roman cu resursele pe care le are. Mie mi se pare ca pana acum, in afara ca romanii nu asculta sa stea izolati in case, situatia e destul de buna. Vad ca sunt unii care critica masurile si sunt vesnic nemultumiti, pesimisti etc. Cel mai usor e sa critici, sa-ti dai cu parerea ca e rau ca nu avem, ca nu putem, cel mai greu este, insa, cu facutul, cu organizarea si implementarea masurilor. O duminica frumoasa si privirea sus, sa avem incredere in inteligenta umana!