S-a înfiinţat “Societatea Leibniz din România"

Ĩn general, asociaţiile care au preocupãri în domeniul filosofiei, sunt destul de rare şi lipsite de mediatizare, de aceea, cred cã trebuie salutat demersul unor universitari care au avut iniţiativa sã lanseze o Societate dedicatã unui mare filosof: Gottfried Wilhelm Leibniz.

Unul dintre iniţiatori şi preşedinte al acestei Societãţi este profesorul Adrian Niţã, de la Universitatea din Craiova, unul dintre specialiştii în filosofia leibnizianã din ţara noastrã, cu teza de doctorat: „Timp şi idealism. Metafizica timpului la Kant şi Leibniz.” De asemenea a dedicat o monografie gânditorului de la Leipzig şi a îngrijit o parte din traducerile operelor lui Leibniz care au apãrut la diverse edituri. Vicepreşedinte este profesorul Nicolae Râmbu de la universitatea „A.I. Cuza” din Iaşi, specialist în Filosofia clasicã germanã, Axiologie, Hermeneuticã şi Filosofia culturii, cu numeroase lucrãri de specialitate şi traduceri. A susţinut la invitaţia Academiei de Ştiinţe din Berlin o serie de prelegeri despre Leibniz. Un membru marcant al „Societãţii Leibniz din România” este profesorul Alexandru Boboc, de la Universitatea din Bucureşti, membru titular al Academiei Române (din 2012), unul dintre marii specialişti filosofia modernã şi contemporanã. Trebuie amintiţi şi ceilalţi membri fondatori care au preocupãri consistente privind filosofia lui Leibniz: Lect. Dr. Delia Şerbãnescu de la Universitatea „Spiru Haret” cu o tezã de doctorat despre: „Principiul continuităţii şi noul sistem al lumii în viziunea leibniziană”, Asist. Dr. Alexandru Ştefãnescu, de la Universitatea Creştinã „Dimitrie Cantemir” cu teza: „Leibniz şi paradigma individualităţii” şi Asist. Dr. Ionuţ Rãduicã de la Universitatea din Craiova.  

Unul dintre scopurile principale ale Societãţii constã în traducerea şi tipãrirea la editura Academiei Române a Operelor lui G.W. Leibniz în 20 de volume. Proiectul este unul de anvergurã şi foarte ambiţios, iar cei care vor contribui la finalizarea acestuia trebuie felicitaţi de pe acum.

Ĩn Occident, modelul Societãţilor de Filosofie este unul foarte rãspândit, astfel cã existã  „Societatea Internaţionalã Platon” înfiinţatã 1989 în S.U.A., „Societatea Hume”, înfiinţatã în 1974, în Marea Britanie existã o „Societate Sartre” şi exemplele pot continua.

Ĩn România, mai cunoscute sunt „Societatea Românã de Fenomenologie”, „Societatea Românã de Filozofie Analiticã”, „Societatea Kant” şi Societatea Internaţională „Toma de Aquino” (S.I.T.A.). Mi-ar plãcea sã vãd la un moment dat, în România, şi societãţi dedicate lui Platon, Aristotel, Descartes, Locke, Hume, Pascal, Kierkegaard, Schopenhauer, sau  Cioran, Blaga, Noica.

Cred cã astfel de demersuri pot contribui fundamental la dezvoltarea culturalã a unei naţiuni.