Românii vor să studieze în Vest şi preferă drepturile şi libertăţile occidentale, dar consideră că sunt priviţi ca cetăţeni „de mâna a doua” în Europa SONDAJ

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Un sondaj realizat de INSCOP Research a arătat care sunt dorinţele românilor referitoare la studii, politică şi drepturi. Două treimi din populaţie declară că preferă drepturile şi libertăţile de tip occidental în locul valorilor tradiţionale pe care le promovează Rusia, dar şi că ţările vestice sunt o alegere mai bună când vine vorba de condiţiile de trai.

Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” – Partea a II a fost realizat în perioada 1 - 15 iunie 2021 şi ne arată că:

Direcţie România

68,1% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită (faţă de 70,3% în martie), în timp ce 25,1% cred că se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de 23% în martie), iar 6,7% nu ştiu sau nu răspund.

Persoanele care locuiesc în oraşe mari, au venituri şi condiţii, tind să creadă că ţara evoluează, în schimb, persoanele care locuiesc în medii defavorizate, au o educaţie mai scăzută şi un venit mai mic, sunt de părere că România nu s-a schimbat atât de mult după comunism.

Ţara preferată pentru muncă sau studiu

Întrebaţi în ce ţară ar prefera să muncească o perioadă mai lungă de timp sau să studieze, 42,2% dintre cei chestionaţi au ales varianta ”într-o ţară din Vest (UE, SUA sau Canada), 3,9% varianta ”într-o ţară din Est (Rusia, China)”, 4,2% au optat pentru o altă ţară, iar 47,9% spun că nu ar pleca în nicio ţară. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,9%.

Varianta „într-o ţară din Vest (UE, SUA sau Canada) este preferată mai ales de tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii Bucureştiului, persoanele care au cont de Tik-Tok.

Drepturi, libertăţi şi valori tradiţionale

66,6% dintre respondenţi preferă drepturile şi libertăţile de tip occidental în locul valorilor tradiţionale pe care le promovează Rusia. 16,2% declară că preferă valorile tradiţionale pe care le promovează Rusia în locul drepturilor şi libertăţilor de tip occidental. Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 17,2%.

Persoanele sub 30 de ani care au un nivel de educaţie ridicat şi un venit mai mare (care declară că reuşesc să aibă tot ce îşi doresc), locuitorii din Bucureşti şi Ilfov, tind mai mult spre drepturile occidentale, având astfel o mai mare libertate.

„Gulerele gri”, cei care lucrează la stat, preferă într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii valorile tradiţionale pe care le promovează Rusia în locul drepturilor şi libertăţilor de tip occidental.

Aderarea la UE

Punând în balanţă toate implicaţiile asupra vieţii economice şi sociale, asupra familiei şi vieţii personale, 56,2% dintre cei chestionaţi (faţă de 61,4% în martie) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 35,1% sunt de părerea contrarie (faţă de 35,2% în martie). Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 8,6%.

 Persoanele sub 30 de ani, cei cu un nivel de educaţie ridicat şi cu un venit mai mare (care le asigură cel puţin un trai decent) spun că odată cu aderarea la UE, România a avut avantaje.

Pe de altă parte, persoanele cu vârsta între 45 şi 60 de ani, cei cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent) consideră într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă dezavantaje.

Românii, cetăţeni „de mâna a doua în Europa”?

Afirmaţia „Românii sunt priviţi ca fiind „cetăţeni de mâna a doua” în Europa” întruneşte acordul a 81,3% dintre respondenţi (faţă de 78,2% în martie). 14,8% sunt în dezacord cu afirmaţia (faţă de 20,4% în martie), iar 3,9% nu ştiu sau nu răspund.

Votanţii PNL şi cei ai USR-PLUS, locuitorii din regiunea de vest şi cei cu un venit mai ridicat dezaprobă cel mai puternic afirmaţia de mai sus. În schimb, votanţii PSD, locuitorii din regiunea sud Muntenia şi persoanele care declară că venitul lunar nu le ajunge nici pentru strictul necesar sunt de acord cu afirrmaţia.

Motivul perceput pentru acordul cu afirmaţia ”Românii sunt priviţi ca fiind „cetăţeni de mâna a doua” în Europa”

Comportamentul nepotrivit al unor români care au trăit sau trăiesc în străinătate este, în opinia a 70,2% (ceea ce reprezintă 57% din totalul eşantionului/populaţiei) dintre cei din cei care sunt de acord cu afirmatia ”Românii sunt priviţi ca fiind „cetăţeni de mâna a doua” în Europa”, motivul principal pentru această situaţie. 27,6%  (ceea ce reprezintă 22% din totalul eşantionului/populaţiei)  consideră că atitudinea de superioritate a cetăţenilor altor state europene este motivul principal pentru această situaţie. 2,2% nu ştiu sau nu răspund.

Afirmaţii – membru NATO

Preferă ca România să fie membră NATO pentru că astfel va fi apărată bine din punct de vedere militar 65,8% dintre respondenţi. 28,6% preferă ca România să fie o ţară neutră pentru că astfel nu va fi atacată militar de nimeni. 5,6% nu ştiu sau nu răspund.

 Persoanele peste 60 de ani, cu educaţie superioară şi persoanele care declară că reuşesc să cumpere şi unele lucruri mai scumpe preferă într-o proporţie mai mare decât media ca România să fie membră NATO pentru că astfel va fi apărată bine din punct de vedere militar.

Persoanele cu un nivel de educaţie mai scăzut şi cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent), cei inactivi potenţial activi, preferă într-o măsură mai mare decât restul populaţiei ca România să fie o ţară neutră pentru că astfel nu va fi atacată militar de nimeni

Afirmaţii – baze militare americane

73,8% dintre cei intervievaţi (faţă de 75,4% în martie)  îşi exprimă acordul faţă de afirmaţia ”Existenţa unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea ţării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20,3% îşi exprimă dezacordul (faţă de 20% în martie). 4,6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite