Românii - campionii Europei la stat prin spitale, internaţi. Consecinţe

FOTO Adevarul

Între internarea şi externarea unui bolnav se scurg 7,5 zile, consecinţele asupra sănătăţii pacienţilor fiind majore: unii intră în spital cu o boală şi ies cu trei.

7,5 zile. Aceasta este durata pe care un pacient român o petrece pe patul de spital, odată ce a fost internat. Din acest motiv ţara noastră se situează pe primele locuri la nivel european din perspectiva duratei spitalizărilor, arată ultimele statistici Eurostat. 

Potrivit experţilor, durata medie de spitalizare din România are consecinţe majore asupra sănătăţii pacienţilor care, deşi ajung în spital pentru o boală, pleacă cu trei. 

„Riscul pacienţilor de a se infecta este major. Infecţiile nosocomiale reprezintă o problemă care nu este încă rezvolvată. De asemenea, contribuie şi disconfortul creat de spital. Ştim cu toţii că toaletele sunt foarte puţine, confortul intim al pacientului este aproape de zero, duşurile sunt defecte sau nu au apă caldă. Prin urmare, pacientul nu-şi doreşte să stea atât de mult în spital, dar dacă este ţinut acolo, rămâne, crezând că va ieşi perfect sănătos şi în rare cazuri se întâmplă aşa”, a explicat, pentru „Adevărul”, Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (APCR). 

Cercul vicios din care spitalele nu au ieşire

O altă problemă este faptul că spitalele recurg la asemenea practici pentru a rezolva problema bugetului, mereu insuficient. Mai exact, preferă să interneze pacienţii şi să le complice, pe hârtie, stadiul de boală, astfel încât banii încasaţi de unitatea medicală de la casele de asigurări de sănătate să fie mai mulţi. 

„Iau bani în funcţie de internările pe care le fac şi de complexitatea cazurilor tratate. Iar dacă nu au prea multe internări, îi ţin pe pacienţi mai mult pentru investigaţii. Este principalul motiv pentru care spitalizarea la noi în România este mai lungă ca durată decât în celelalte ţări. Se fac multe spitalizări pentru că nu sunt fonduri în ambulator pentru investigaţii şi atunci pacientul recurge la 112 sau se prezintă direct în urgenţă. Se sare peste internarea de zi şi oricum nu e în interesul spitalelor să facă internări de zi pentru că acolo costurile sunt foarte mici”, a completat Irimia.

Duplicare a serviciilor de sănătate 

Concret, 75% din cazurile de spitalizare nu ajung la medicul de spital cu un bilet de la medicul de familie sau de la specialist, iar jumătate din pacienţii internaţi sunt consultaţi la urgenţe, indiferent de motivul internării, ceea ce duce la costuri majore pentru sistemul medical.

„Pe lângă faptul că reţelele de trimitere oficială a pacienţilor în spital lipsesc cu desăvârşire, rolurile fiecărui spital nu sunt bine stabilite, ceea ce a dus la duplicarea unor servicii de sănătate dar şi la lipsuri de îngrijire care au pus în pericol viaţa pacienţilor. În final, totul se traduce printr-o lipsă de eficienţă şi o irosire a banului public”, susţine un expert în sănătate publică.

În consecinţă, se doreşte inversarea piramidei de servicii şi acoperirea treptată a nevoilor medicale, cu accent pe îngrijirile comunitare, aşa cum se practică în alte state europene, care au o durată de internare cu mult redusă: Olanda, Danemarca şi Suedia, ţări ale căror sisteme de sănătate se numără printre cele mai performante din Europa.