Românii din afara graniţelor, uitaţi de politica externă românească

Preotul Boian Aleksandrovici (centru) a tras un semnal de alarmă asupra politicii de asimilare practicate de autorităţile sârbe

Politica externă a României în privinţa românilor din afara graniţelor a fost dezbătură într-o conferinţă organizată, vineri, de Centrul Român de Studii şi Strategii în parteneriat cu Platforma civică "Acţiunea 2012". Concluzia dezbaterilor a fost că România nu protejează nici pe departe cum ar trebui interesele etnicilor săi din afara graniţelor.

La dezbatere au participat lideri ai comunităţilor româneşti din Basarabia şi Serbia, reprezentanţi ai Institutului Cultural Român, precum şi reprezentanţi ai corpului diplomatic.

În cadrul dezbaterii a fost pus în discuţie modul în care politica externă a României a servit, serveşte sau ar putea servi interesele celor circa zece milioane de români aflaţi în afara frontierelor României.

Reprezentanţii comunităţii româneşti din Valea Timocului au tras încă o dată un semnal de alarmă asupra politicii de asimilare practicată de Belgrad, pe fondul apatiei autorităţilor române.

"Autorităţile sârbe, din păcate, nu recunosc că românii şi vlahii înseamnă acelaşi lucru. Prin aceasta se încearcă ruperea legăturilor cu ţara mamă, România şi asimilarea mai uşoară. Acesta este scopul autorităţilor sârbe. De aceea spunem că politica externă a României în privinţa noastră trebuie să fie mult mai activă. Noi am fost şi suntem cetăţeni loiali ai Serbiei. Serbia este casa noastră, iar pentru ea au luptat în războaie nu numai sârbii, dar şi noi românii de acolo. Dar vrem să ni se respecte drepturile. Nu avem şcoli în limba maternă, nu avem biserici cu slujbă în limba română", a declarat Boian Aleksandrovici, protopop al Protopiatului "Dacia Ripensis" şi paroh al bisericii româneşti de la Malainiţa (Serbia).

Serbia nu respectă protocolul semnat cu România

Serbia refuză sistematic să respecte drepturile comunităţii româneşti. Asta cu toate că, în martie 2012, la Bruxelles a fost semnat protocolul româno-sârb privind respectarea drepturilor pentru minoritatea românilor/vlahilor din Valea Timocului.
Documentul a fost solicitat de partea română, care a condiţionat acceptarea statutului de ţară candidată la Uniunea Europeană pentru Serbia, de semnarea acestui protocol.

"Este un miracol că românii din Timoc au reuşit să-şi păstreze limba şi tradiţia fără şcoli sau biserici româneşti. Suntem atât de aproape de România, dar o perioadă foarte lungă de timp am fost uitaţi de ţara mamă. În ultimii ani, lucrurile au început să se schimbe, dar este nevoie de mai mult. Serbia a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană şi trebuie să respecte drepturile minorităţilor. Pe plan politic, ne aştepăm la un sprijin mai mare, pentru că nu putem rezolva singuri această problemă", a declarat Predrag Balasevici, preşedintele Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia, cea mai importantă organizaţie a comunităţii româneşti din Valea Timocului.

Români fără cetăţenia română

Preotul Bojan Aleksandrovic a ridicat o problemă spinoasă, cea a cetăţeniei române. Potrivit acestuia, foarte mulţi români din Valea Timocului sunt interesaţi de a dobândi cetăţenia română. Dar, cei care au făcut demersuri pentru a deveni români cu acte în regulă ar fi fost refuzaţi din cauza birocraţiei.

Autorităţile române şi-au motivat refuzul prin faptul că legea nu permite dobândirea cetăţeniei române doar pe baza originii etnice. "E trist ceea ce se întâmplă şi oamenii sunt dezamăgiţi. Trebuie schimbată legea", a declarat preotul Boian Aleksandrovici.
Potrivit lui Eugen Popescu, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, în Europa sunt destule exemple de bună practică în privinţa acordării cetăţeniei pe criterii etnice.

Astfel, în Basarabia, în raionul Taraclia, trăieşte o comunitate formată din 70.000 de bulgari. Chiar dacă acest teritoriu nu a aparţinut niciodată statului bulgar, autorităţile de la Sofia au acordat cetăţenie bulgară etnicilor săi din Moldova.

Acelaşi lucru l-a făcut Bulgaria şi în cazul etnicilor săi din Macedonia. La fel a procedat Budapesta cu maghiarii din Ardeal. De asemenea, Grecia a acordat cetăţenie aromânilor din Albania, chiar dacă aceştia, la origine, sunt români şi nu greci.

Potrivit lui Eugen Popescu, foarte mulţi aromâni şi-au asumat identitatea greacă pentru a putea primi un permis de muncă în Grecia. Asta se întâmplă şi în prezent, chiar dacă Grecia trece printr-o criză economică fără precedent şi convulsii sociale majore.