România, criticată în ultimul raport al Departamentului de Stat: Corupţia, o problemă majoră

FOTO Arhivă

Guvernul român a continuat lupta la nivel înalt împotriva corupţiei, iar reprezentanţi publici importanţi şi oameni de afaceri au fost anchetaţi şi urmăriţi cu succes, însă, în pofida unor progrese, corupţia a rămas „o problemă“, menţionează Departamentul de Stat american în secţiunea a patra a Raportului cu privire la practicile în domeniul drepturilor omului în România în 2016.

România este criticată pentru „probleme majore“ în respectarea drepturilor omului în cel mai recent raport publicat de diplomaţia americană. 

Raportul dedicat României menţionează tratamentele neadecvate aplicate unor deţinuţi şi minorităţii rome, precum şi corupţia generalizată.

Legile nu au fost implementate întotdeauna eficient, iar oficiali, inclusiv judecători, s-au angajat uneori în practici de corupţie în deplină impunitate, se arată în secţiunea a patra a raportului, intitulată „Corupţia şi lipsa de transparenţă a Guvernului“.

CORUPŢIA GENERALIZATĂ

„Imunitatea faţă de urmărirea penală a unor actuali şi foşti miniştri, care au fost de asemenea membri ai Parlamentului, a blocat în unele cazuri anchetele“, subliniază diplomaţia americană.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat într-un ritm constant, de-a lungul lui 2016, să ancheteze cazuri de corupţie împlicând oficiali politici, din sistemul judiciar şi administrativ, se arată în raport.

Până la 31 octombrie, tribunalele au pronunţat 264 de condamnări definitive vizând 676 de inculpaţi în cazuri instrumentate de DNA. În aceeaşi perioadă a lui 2015, au fost pronunţate 239 de condamnări definitive vizând 785 de inculpaţi, potrivit diplomaţiei americane.

Printre inculpaţii condamnaţi se află un ministru şi un adjunct de ministru, cinci membri ai Parlamentului, 12 judecători, patru procurori, zece primari, şase generali şi un comandant din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, dar şi 44 de poliţişti, precizează Departamentul de Stat.

Până la aceeaşi dată, DNA a trimis în judecată 284 de cazuri privind 914 inculpaţi, dintre care 48 au fost inculpaţi în urma unor înţelegeri cu procurorii. Printre ei se află un fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, 16 membri ai Parlamentului, un fost ministru, doi adjuncţi de ministru, şapte judecători, opt procurori, 18 primari şi 47 de ofiţeri de poliţie, potrivit raportului.

Tot până în octombrie, procurori DNA au dispus confiscări în valoare de 292 de milioane de euro (321 de milioane de dolari), iar tribunalele au dispus confiscarea a 29,3 milioane de euro (32,2 milioane de dolari) în cadrul unor cazuri DNA.

Tribunalele au achitat 64 de inculpaţi până la 1 septembrie, iar verdictele în cazuri de corupţie au fost adesea contradictorii, unele sentinţe diferind mult în cazul aceloraşi infracţiuni.

Aplicarea procedurilor judiciare a întârziat în principal din cauza unor probleme procedurale şi administrative, în special cu privire la confiscări, notează Departamentul de Stat, citat de news.ro.

Departamentul de Stat atrage atenţia asupra faptului că probele obţinute de procurori în timpul anchetei sau a urmăririi penale, în special stenogramele înregistrărilor audio, apar în presă. Totodată, diplomaţia americană mai semnalează expunerea excesivă în mass-media a arestărilor preventive şi a cercetării penale, moduri prin care se lezează prezumţia de nevinovăţie a celor cercetaţi.

Raportul Departamentului de Stat face reproşuri la adresa a două dosare instrumentate de DNA, şi anume cel în care a fost cercetată Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, şi Lia Olguţa Vasilescu, fostul primar al Craiovei.

Cazul Bica

„În luna iunie, un denunţător dintr-unul din cele trei dosare de corupţie deschise împotriva fostei şef a DIICOT, Alina Bica, a declarat în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie că, în timpul arestului preventiv, a făcut o înţelegere cu procurorii DNA să depună mărturie împotriva Alinei Bica, în schimbul clemenţei în cazul ce-l viza. Ulterior, acesta şi-a retras acuzaţiile, cazul fiind în acest moment în aşteptare“, sesizează raportul Departamentului de Stat.

Cazul Olguţa Vasilescu

„DNA a acuzat primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, cu presupunerea că aceasta şi-a folosit influenţa înainte de a deveni primar, în 2012, pentru ca în mod ilegal să determine mai mulţi oameni de afaceri să sponsorizeze campania electorală. Ulterior, ca primar, se presupune de asemenea că ar fi oferit contracte între primarie şi anumite companii pentru a sponsoriza un ONG să reabiliteze mai multe clădiri din Craiova. În decursul unui an, Vasilescu a fost acuzată de luare de mită, deoarece şi-a folosit autoritatea sau influenţa în scopul de a obţine bani sau alte beneficii, şi spălare de bani. Primarul a fost iniţial reţinut 24 de ore în martie, atunci când au fost deshise investigaţiile împotriva sa, dar judecătorii au respins cererea procurorilor de arestare preventivă. Ea a fost plasată în arest la domiciliu pentru o săptămână şi ulterior judecătorii au înlăturat şi această măsură. Judecătorii au respins de asemenea, subsecvent, cererile ulterioare ale DNA pentru control judiciar. Ea a fost investigată în continuare şi apoi trimisă în judecată în stare de libertate. A fost realeasă primar al Craiovei în iunie. În decembrie Curtea a respins anumite probe împotriva sa şi a retrimis cazul către DNA pentru anumite revizuiri. Cazul este în aşteptare“, notează raportul.

CONFLICTUL DE INTERESE

Conflicte de interese, nerespectarea normelor de conduită etică şi „necinstea generală“ a funcţionarilor publici au rămas în continuare probleme în toate cele trei ramuri ale guvernării, mai denunţă Departamentul de Stat.

„Corupţia era larg răspândită în achiziţiile publice“, acuză diplomaţia americană, care precizează că preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege cu privire la un „mecanism software cuprinzător“ împotriva unor eventuale conflicte de interese în licitaţiile publice.

„Mita a fost un lucru obişnuit în sectorul public, în special în domeniul îngrijirilor de sănătate“, se subliniază în raport, în care se adaugă că organisme guvernamentale aplică sancţiuni cu întârziere, iar corpurile de inspecţie ale acestora au fost în general inactive.