România ar putea avea, începând cu 2014, un Registru Naţional de Hepatite

Începând cu anul 2014, Registrul Naţional de Hepatite ar putea fi înfiinţat la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală. Concret, un astfel de registru ar permite o evidenţă clară a modalităţilor prin care bolnavii au fost infectaţi, dar va stabili şi politicile de prevenţie, arată un proiect de lege pus în dezbatere de Ministerul Sănătăţii.

Coordonarea ştiinţifică a Registrului Naţional de Hepatite va fi asigurată de Comisia de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii, iar coordonarea tehnică, de Institutul Naţional de Boli Infeţioase „Matei Balş” care este responsabil de realizarea, implementarea şi managementul Registrului Naţional de Hepatite.

Printre atribuţiile unităţii medicale se numără administrarea serverului şi softului alocat şi a bazei de date a Registrului naţional de hepatite, coordonarea colectării datelor la nivel naţional în cadrul registrului, coordonarea, evaluarea şi monitorizarea la nivel naţional a modului în care se realizează raportarea datelor de către unităţile sanitare în care se acordă servici medicale pacienţilor diagnosticaţi cu hepatită de etiologie virală.

Tot Institutul Balş analizează trimestrial stadiul raportării datelor de către unităţile în care se acordă servicii medicale pacienţilor diagnosticaţi cu hepatită de etiologie virală şi transmite această analiză Ministerului Sănătăţii în primele cinci zile lucrătoare ale lunii următoare perioadei pentru care se face raportarea, analizează trimestrial, anual şi ori de câte ori este nevoie datele raportate de către unităţile sanitare în care se acordă servicii medicale pacienţilor diagnosticaţi cu hepatită de etiologie virală şi transmite Ministerului Sănătăţii rapoartele rezultate din analiza datelor din registru.

Medicii, obligaţi să raporteze datele în registru

Cheltuielile necesare pentru realizarea, implementarea şi managementul Registrului Naţional de Hepatite se suportă din bugetul Institutului „Matei Balş”, aprobat în condiţiile legii.

Medicii din specialităţile gastroenterologie şi boli infecţioase care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţilor sanitare ce furnizează servici medicale pentru pacienţii diagnosticaţi cu hepatită de etiologie virală sunt obligaţi să raporteze datele în Registrul Naţional de Hepatită.

Potrivit Notei de fundamentare a proiectului, prevalenţa hepatitei B în România este de 5,6% (conform European Centre for Disease Prevention and Control 2010). În prezent, în România lipseşte un sistem unitar şi organizat de monitorizare, a acestor afecţiuni. Totuşi, analizele sociologice şi epidemiologice reflectă o rată a prevalenţei de 5,4%, ceea ce plasează România în topul listei statelor europene.

Se estimează că există aproximativ 600.000 de persoane infectate cu virusul hepatitei C în România, din care 80 - 90% au o formă cronică a bolii. Similar cu alte state europene, vârsta medie a pacientilor cu HCV din România este de aproximativ 50 de ani (aproape 70% dintre pacienti au între 40 şi 60 de ani). În România, 99% dintre aceşti pacienţi au genotipul 1b ceea ce indică o prevalenţă foarte mare a infectărilor prin transfuzii de sânge în ultimele trei - patru decenii. Se estimează că doar 10% din pacienţii cu HCV sunt depistaţi.

Citeşte şi:

VIDEO Bolnavii de hepatită C din România se pot vindeca. Stă în puterea autorităţilor, spun pacienţii

Asociaţiile bolnavilor de hepatită au lansat astăzi Carta Albă a a Hepatitei în România, o strategie naţională de combatere a problemelor cu care se confruntă bolnavii de hepatită C în ţara noastră, pe care o propun autorităţilor sanitare.

Raport european: România este prima în UE la TBC, hepatită A şi la rabie. Care sunt cele mai periculoase infecţii din ţară

Numărul mare al cazurilor de infecţii – atât digestive, cât şi cu transmitere sexuală – clasează ţara noastră în top 3 în UE la mai multe boli, unele dintre ele în curs de eradicare în alte state membre. Acestea sunt rezultatele celui mai recent raport al Centrului European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor.

Oboseala nu dă hepatită, ci hepatita dă oboseală. Poveştile celor care au aflat, din întâmplare, că sunt infectaţi

Este un mit că „de la stres, supărări şi oboseală prelungită dai în hepatită“. În schimb, infecţiile cu virusurile hepatitice B şi C se manifestă, adesea, cu astenie, atrag atenţia specialiştii cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hepatitei, marcată duminică, 28 iulie.