România poluată. Mitul aerului curat în oraşele din zonele montane, desfiinţat de studii ştiinţifice
0
România riscă să plătească sute de mii de euro din cauza poluării din marile oraşe, calitatea aerului fiind sub cea recomandată de forurile europene. În speranţa că vor avea parte de aer curat, românii încep să se mute din aglomeraţie spre zonele periferice.
România riscă amenzi de sute de mii de euro de la Comisia Europeană din cauza poluării, al doilea factor, după fumat, care duce la apariţia afecţiunilor pulmonare şi a cancerelor pulmonare, şi al patrulea cel mai mare risc de moarte prematură, după presiunea arterială, alimentaţia necorespunzătoare şi fumat. Deşi Braşovul este considerat de către români a fi unul dintre oraşele cu cel mai curat aer, studiile demonstrează contrariul: urbea se înscrie, alături de Bucureşti şi Iaşi, în topul oraşelor unde calitatea aerului este sub cea recomandată de organismele internaţionale.
„E un cumul de factori. Avem o problemă cu măsurătorile, nu există aparate omologate care să determine, cu precizie, situaţia calităţii aerului. Sau nu avem dorinţa de a face lucrurile aşa cum trebuie. De exemplu, în Capitală, poluarea are loc în primul rând din cauza transportului. În fiecare campanie electorală pentru alegerile locale, fiecare primar promite că va rezolva problema aglomeraţiei, dar niciun primar nu face nimic. Dimpotrivă, cresc timpii de staţionare în trafic. Cert este că nu se caută serios o soluţie la decongestionarea traficului. Din cauza poluării, Bucureştiul va pierde industrii care vor începe să se relocheze dar, cel mai grav, ne pierdem noi, care avem o calitate scăzută a vieţii”, a explicat, pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu.
Poluarea duce la astm şi boli pulmonare
Pe lângă traficul intens, o altă sursă de poluare o reprezintă coşurile de evacuare ale centralelor de apartament. Iar persoanele care locuiesc pe lângă fabrici care elimină noxe sunt expuse apariţiei unor boli cum sunt bolile cardiovasculare, afecţiuni pulmonare şi cancere, atrag atenţia medicii.
„Factorii care ţin de poluare sunt influenţaţi şi de schimbările de temperatură, dar ştim că poluarea este factorul al doilea după fumat, care determină apariţia exacerbărilor. Factorii poluanţi pot da crize de sufocare, ceea ce duce internări în urgenţă. Copiii sunt şi ei afectaţi, poluarea duce la astm în cazul acestora, la infecţii respiratorii frecvente şi la bronşite şi bronşiolite”, a declarat profesorul Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
Mai exact, cei doi poluanţi, dioxidul de azot (NO2) şi dioxidul de sulf (SO2), contribuie, prin reacţii chimice în atmosferă, la poluarea cu pulberi în suspensie (particule fine) cu un diametru mai mic de 2,5 µm (PM2.5). Acestea ridică probleme serioase de sănătate, deoarece pot parcurge distanţe lungi, inclusiv dincolo de graniţele plămânilor, afectând sistemul respirator, neurologic şi cardio-vascular.
Factorii poluanţi se împart, la rândul lor, în două mari categorii: pulberi emanate de termocentrale şi gaze de eşapament. „Trebuie văzut de unde apare această poluare şi dacă fabricile respectă şi aplică acele filtre de protecţie, aşa cum ne cer organismele europene. Spre exemplu, Braşovul, chiar dacă se află într-o zonă înconjurată de munţi, are încă foarte multă industrie activă în jur, se bucură de un areal industrial care în Capitală nu prea mai există”, a completat medicul pneumolog.
Tocmai pentru a evita poluarea, locuitorii din Capitală, unde valorile aerului poluat sunt duble faţă de cele admise de UE, încep să migreze spre periferia oraşului. Fenomenul este tot mai resimţit în ultimii ani, spune sociologul Mircea Kivu.
„E o mişcare care există de ani buni. Mutarea periferică pentru a scăpa de poluare. Problema este că şi dacă te muţi spre periferie, munceşti tot în marile oraşe. În plus, tendinţa de a merge spre periferie vine şi cu alte minusuri: lipsesc dotările necesare, nu sunt şcoli, lipseşte asistenţa medicală”, a subliniat specialistul.
Românii minimalizează riscurile
S-a ajuns aici din cauza lipsei de considerare a românilor faţă de mediul înconjurător, atrage atenţia şi psihologul Mihai Copăceanu. În general, românul nu este obişnuit să acorde o prea mare importanţă problemelor legate de mediu, spre deosebire de alţi europeni unde educaţia pentru sănătate şi mediu încep de la o vârstă foarte fragedă.
„Nu avem o educaţie de a fi responsabili faţă de mediu. Ar trebui mai multă rigoare mai ales la condiţiile de muncă în medii toxice, la fumatul în maşina personală. Toată această poluare vine, de fapt, din ignoranţă şi din necunoaştere, iar dacă avem cunoştinţe, minimalizăm riscurile. Autorităţile ar trebui, la rândul lor, să fie mai atente şi să înceapă să educe copiii încă de mici, cum este în Occident, unde un copil ştie că nu poate arunca ceva pe stradă pentru că îi poate face rău altcuiva”, a conchis psihologul.
Se încarcă comentariile...
