ANALIZĂ România oamenilor bătrâni şi a copiilor vulnerabili

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Statisticile demografice realizate de Institutul Naţional de Statistică din România creionează tabloul unui popor îmbătrânit, cu mame vulnerabile şi căsnicii şubrede, care nu pot oferi un mediu prielnic pentru dezvoltarea copiilor. Peste 18.000 din mamele care au născut anul trecut au mai puţin de 19 ani.

Statisticile demografice pentru anul trecut, publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), confirmă perspectivele pesimiste ale unui popor îmbătrânit, incapabil să-şi ocrotească urmaşii. În 2014 s-au născut aproximativ 118.000 de copii, cu 7% mai puţini ca în anul anterior, dar au murit peste 250.000 de oameni. În plus, aproape jumătate dintre copiii născuţi anul trecut au mame casnice, în timp ce 10% au mame adolescente.

Raportul „Evenimente demografice în anul 2014” publicat de INS arată că circa 18.500 din mamele care au născut anul trecut primul copil au mai puţin de 19 ani, adică 10%, procent care confirmă trendul ultimilor ani şi care plasează România pe primul loc în Europa la numărul mamelor minore.

„Un procent enorm de mame minore în România. Motivul este lipsa educaţiei sexuale în şcoli. La liceu este deja prea târziu să mai înveţi despre aşa ceva. Fetele care nasc la 15-16 ani şi-au început deja activitatea sexuală de câţiva ani”, avertizează Ana Măiţă, reprezentantă a Asociaţiei Mame pentru Mame.

Şi psihologul Mihai Copăceanu susţine că educaţia sexuală în şcoli ar trebui tratată cu seriozitate de autorităţi în ciuda opoziţiei unei părţi a societăţii civile. „Am militat mult pentru educaţia sexuală în şcoli. 65% din tinerii activi sexual nu ştiu să folosească prezervativul. Este o chestiune de incultură cu consecinţe dramatice”, a subliniat şi Copăceanu.

Mame fără salariu

Nici mediul social al mamelor adulte nu este cel mai prielnic pentru creşterea copiilor, arată specialiştii, în contextul în care anul trecut doar 48% din femeile care au născut erau salariate şi beneficiau implicit de indemnizaţia de creştere a copilului, în timp ce 42% erau casnice.

„Este important ca mamele să aibă surse sigure de venit în primii ani de viaţă ai copilului. Multe dintre ele n-au lucrat cu contract de muncă şi aici tragem un semnal de alarmă. În plus, de multe ori, femeile sunt în relaţii abuzive cu soţul, situaţia lor fiind cu atât mai gravă”, consideră Ana Măiţă.

În familiile în care tatăl este salariat şi mama casnică s-au născut 17% din copiii generaţiei 2014, în timp ce 42% au avut ambii părinţi salariaţi.

Femeia nu se mai sacrifică pentru familie

La polul opus, româncele cu educaţie şi venit stabil nu mai sunt dispuse să se sacrifice pentru viaţa de familie, observă psihologul Mihai Copăceanu, care contrazice datele anuale ce arată o creştere de 10% a căsătoriilor în anul 2014, la 118.000 de cupluri care au spus „Da” în faţa ofiţerului de stare civilă. În acelaşi timp, rata divorţurilor a scăzut cu aproape 5%, la 27.000 de sentinţe definitive.

„Cifrele anuale pot fi înşelătoare, important este să urmărim trendul pe o perioadă mai îndelungată. În plus, jumătate dintre căsătorii se încheie cu divorţ. În România se constată o emancipare a femeii care nu mai este dispusă să îndure multe într-o căsnicie. Asta şi pentru că nu mai există presiunea familiei şi a societăţii, iar infidelitatea nu mai este văzută ca o ruşine”, explică psihologul. Tot de schimbarea statutului femeii este legată şi tendinţa româncelor de a amâna maternitatea, mai ales la oraş, consideră Copăceanu.

De două ori mai multe înmormântări decât botezuri

Pe de altă parte, în România mor anual de două ori mai mulţi oameni decât se nasc. Mai exact, în anul 2014 au decedat aproximativ 253.000 de persoane, din care 90% aveau peste 55 de ani.

De departe, cea mai comună cauză de deces este reprezentată de bolile aparatului circulator (boli ale inimii şi cerebro-vasculare), responsabile de 60% din decese şi urmată de tumori, responsabile de 20% din decese. Totuşi, se constată o creştere de 10,4 % a deceselor cauzate de bolile sistemului nervos, responsabile de circa 3.200 de decese.

„Aceste boli pot fi prevenite sau tratate, dar pacientul român este destul de ignorant. Este nevoie de o responsabilizare a pacientului, sistemul nu îi cere nimic pentru compensările pe care le oferă, deşi ar fi în beneficiul pacientului să aibă obligaţia de a demonstra că efectuează regulat controale şi că urmează tratamentele indicate de medici”, consideră Gabriel Munteanu, medic de familie.

Statisticile mai arată că martie este luna în care se sting din viaţă cei mai mulţi români, în timp ce septembrie este luna care înregistrează cele mai puţine decese.

Declinul demografic loveşte în sistemul de pensii

Una dintre multiplele consecinţe ale declinului demografic înregistrat în ultimii 25 de ani este vulnerabilizarea sistemului de pensii, susţine profesorul Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, care adaugă că ţara noastră are nevoie de redresarea natalităţii responsabile. Populaţia României, care a înregistrat un declin în ultimii 25 de ani, va continua să scadă pe cale naturală. La mijlocul secolului, ţara noastră ar putea ajunge la 16 milioane de locuitori dacă numărul mediu de copii aduşi pe lume de o femeie rămâne 1,3, cât este în momentul de faţă.  

„Declinul demografic îşi va pune amprenta pe sistemul public de pensii atunci când populaţia în vârstă de muncă (20-64 ani) va fi compusă din generaţiile mici născute după anul 1989 şi care vor avea de susţinut economic o populaţie vârstnică (de 65 ani şi peste) numeroasă, provenită din generaţiile mari dinainte de anul 1989. În populaţia în vârstă de muncă au intrat deja primele generaţii născute după anul 1989 şi procesul se va amplifica continuu în viitor”, avertizează Vasile Gheţău.

Educaţia sexuală în şcoli, un concept controversat în România

O propunere a ministrului Sănătăţii Nicolae Bănicioiu pentru introducerea în şcoli, la toate clasele, a disciplinei obligatorii „Educaţie pentru sănătate”, a stârnit controverse puternice la nivelul societăţii civile, la începutul acestei luni. 

Mai exact, 19 ONG-uri au semnat o scrisoare deschisă adresată atât ministrului Sănătăţii, cât şi ministrului Educaţiei Sorin Cîmpeanu, în care solicitau promovarea în şcoli a abstinenţei până la căsătorie, în replică la propunerea ministrului. Reprezentanţii asociaţiilor, printre care s-a numărat inclusiv Romeo Moşoiu, consilier personal al ministrului Educaţiei, se temeau că această disciplină ar putea conţine şi noţiuni de educaţie sexuală care îi pot încuraja pe elevi să-şi înceapă viaţa sexuală.

La rândul ei, mesajul acestei scrisori a stârnit numeroase replici din partea altor grupuri de ONG-uri, care au solicitat demisia consilierului Romeo Moşoiu şi introducerea de urgenţă a educaţiei sexuale în şcoli. Această tabără susţine că, dimpotrivă, tocmai lipsa cunoştinţelor despre sarcină şi despre mijloacele de protecţie şi contracepţie este vinovată pentru poziţia fruntaşă pe care România o ocupă în clasamentul european al ţărilor cu cele mai multe mame minore.

„Am văzut în ultimii ani o tendinţă de creştere a numărului de mame minore şi este îngrijorător. Singura soluţie este educaţia sexuală. Şi dacă aceste noţiuni sunt cenzurate, adolescenţii tot vor continua să întreţină raporturi sexuale, doar că va creşte natalitatea în rândul acestei categorii de vârstă, pentru că aceste fete nu ştiu cum se fac copiii”, consideră sociologul Mircea Kivu. În prezent, în programa şcolară există un opţional de educaţie sanitară ce conţine şi câteva noţiuni de educaţie sexuală, însă această disciplină este disponibilă doar claselor de liceu.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite