România, din nou pe contrasens. Autorităţile de la Bucureşti relaxează măsurile anti-COVID când restul Europei recurge la restricţii dure

Vrăjiţi de mirajul Sărbătorilor de iarnă am uitat cu totul de pandemie Foto: Adevărul

În timp ce în majoritatea ţărilor UE restricţiile anti-COVID se înăspresc, la noi, autorităţile sunt de părere că e mai bună o relaxare a măsurilor decât reguli dure pe care nu le respectă nimeni.

După un val 4 de pandemie care a făcut ravagii şi cu un procent de populaţie vaccinată anti-COVID care ne plasează în coada Europei, România face încă o dată notă discordantă faţă de restul lumii civilizate. Executivul a anunţat măsuri de relaxare de Sărbători, pentru că, a spus ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, „trebuie, totuşi, să dăm oamenilor o speranţă că în ţara asta se poate trăi normal”. Rafila mai spune că, decât să existe reguli care nu sunt respectate, mai bine ca acestea să fie relaxate şi să fie respectate „riguros”.

Ministrul Sănătăţii: Să facem parteneriat 

Aşadar, hotărârea de Guvern aprobată ieri prevede că masca rămâne obligatorie doar la interior şi în spaţiile aglomerate, la mall se va putea intra şi cu test negativ de COVID-19, nu doar cu certificat verde ca până acum, iar programul magazinelor se va prelungi până la ora 23.00. Competiţiile sportive şi activităţile culturale vor putea fi şi ele organizate între orele 5.00 şi 23.00. Totodată, sunt eliminate interdicţiile de circulaţie a persoanelor pe timpul nopţii. Turiştii se vor putea caza în hoteluri şi dacă au un test negativ de COVID. Timp e patru zile, respectiv pe 24 şi 25 decembrie, 31 şi 1 ianuarie, manifestările în aer liber vor putea fi organizate fără limitări, iar în nopţile de Crăciun şi de Revelion, respectiv între 24 şi 25 de decembrie şi între 31 decembrie şi 1 ianuarie 2022, cafenelele şi restaurantele vor putea rămâne deschise non-stop, la o capacitate de 50% din totalul locurilor. În plus, va fi permis accesul tuturor persoanelor în cadrul spaţiilor de comercializare a produselor nealimentare, cu suprafaţa mai mică sau egală cu 200 de metri pătraţi, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 4 metri pătraţi/persoană.

„Aceste măsuri luate de Guvern trebuie să fie primul pas din parteneriatul dintre populaţie, operatori economici, cu autorităţile. Consecinţele pandemiei nu pot fi controlate mai bine decât dacă există acest parteneriat. Această deschiderea din partea Guvernului se datorează interesului pentru ca în România viaţa să capete aspecte de normalitate, dar nu putem ignora pericolele care urmează. Aceste măsuri de relaxare se pot schimba într-un timp foarte scurt dacă se schimbă trendul într-unul crescător”, a mai spus ministrul Sănătăţii. 

În acelaşi timp, ministrul a explicat că a participat marţi la o întâlnire a miniştrilor Sănătăţii din UE şi că acolo există îngrijorare referitoare la circulaţia tulpinii Omicron în spaţiul european. Principalele lucruri discutate au fost legate de încurajarea vaccinării cu doza a treia a populaţiei pentru a evita cazurile grave de îmbolnăvire şi introducerea formularului de locaţia a pasagerului începând cu data de 20 decembrie, acesta din urmă pentru identificarea rapidă a persoanelor infectate şi a contacţilor. 

Versiune Omicron nedepistabilă  

Şi tot ieri, când în România erau anunţate măsuri de relaxare, britanicii dădeau alarma că au identificat o variantă a tulpinii Omicron care nu poate fi distinsă de alte variante cu actualele teste PCR folosite pentru a obţine informaţii despre răspândirea acesteia la nivel global. 

Potrivit „The Guardian“, acestei variante ascunse îi lipseşte o modificare genetică capabilă să permită testelor PCR efectuate în laborator să fie folosite ca mijloc brut de semnalare a cazurilor probabile. Varianta este încă detectată ca coronavirus prin toate testele obişnuite şi poate fi identificată ca variantă Omicron prin teste genomice, dar cazurile probabile nu sunt semnalate prin teste PCR de rutină care dau rezultate mai rapide. Cercetătorii se tem că această variantă „ascunsă” s-ar putea comporta diferit. 

Irlanda reintroduce restricţiile  

Alte ţări ale UE recurg însă la măsuri dure, chiar dacă stau mult mai bine la vaccinare. În Irlanda, de marţi şi până pe 9 ianuarie, au fost reintroduse noi restricţii privind distanţarea socială în spaţiile publice, care oferă servicii în domeniul turismului şi al ospitalităţii, pentru a încerca să limiteze contaminările cu COVID-19 şi a preveni răspândirea noii variante Omicron. 

Cluburile de noapte se închid, iar restaurantele şi barurile vor putea găzdui maximum şase persoane per rezervare. Evenimentele desfăşurate în interior, cum ar fi concertele, funcţionează la 50% din capacitate, în timp ce reuniunile pe durata Sărbătorilor trebuie restrânse la vizitatori din alte maximum trei gospodării. Capacitatea de primire este de asemenea redusă la jumătate în instituţiile culturale şi pentru evenimentele sportive, unde purtarea măştii este obligatorie. În Republica Irlanda, peste 90% din populaţia cu vârsta de peste 12 ani este vaccinată, dar măsurile de prevenire au rămas în vigoare şi au fost revizuite constant.

Olanda reinstituie „lockdown parţial“ 

Premierul olandez Mark Rutte a anunţat vinerea trecută reintroducerea unor restricţii antiepidemice timp de cel puţin trei săptămâni, pentru a face faţă creşterii la niveluri-record a numărului cazurilor de COVID-19.

El le-a cerut cetăţenilor să nu primească acasă mai mult de patru persoane în vizită şi să intre în telemuncă, acolo unde este posibil. Printre măsurile decise, prezentate de guvernul olandez ca „lockdown parţial”, se numără închiderea barurilor, restaurantelor şi magazinelor esenţiale la ora 20:00, iar a celor neesenţiale, la ora 18:00.

Omicron fentează parţial vaccinul anti-COVID-19 

Un studiu ştiinţific făcut pe vaccinul Pfizer arată o scădere a eficacităţii serului în faţa variantei Omicron, scrie pe pagina sa de socializare Răzvan Cherecheş, profesor de sănătate publică la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Cu toate acestea, adaugă specialistul, protecţia rămâne: „Omicron nu a reuşit să evadeze imunologic. Partea bună este că Omicron încă foloseşte receptorii ACE2, la fel ca celelalte tulpini de SARS-CoV-2, ceea ce îl face vulnerabil la anticorpi”. În condiţiile în care numărul de anticorpi contează, doza a treia de vaccin devine extrem de importantă, la 6 luni după a doua doză sau după infecţia naturală, ca o modalitate de stimulare a numărului de anticorpi circulanţi, mai spune universitarul. 

La rândul său, prof.dr. Cristian Apetrei, specialist în virusologie la Universitatea Pittsburgh, SUA, a calificat rezultatul studiului ca destul de puţin încurajator. „Ne rămâne speranţa că patogenicitatea este într-adevăr mai redusă. Şi că vaccinurile mRNA vor fi adaptate”, a conchis Apetrei.

Ce spun reprezentanţii producătorilor 

Reprezentanţii companiilor Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson spun că un nou vaccin modificat pentru varianta Omicron a coronavirusului este inevitabil, întrucât aceasta poate suferi prea multe mutaţii. Pfizer a anunţat că ar putea produce un vaccin modificat pentru varianta Omicron în „aproximativ 100 de zile”. De asemenea compania a creat şi o pilulă anti-COVID, afirmând că aceasta, numită Paxlovid, opreşte transmiterea coronavirusului în interiorul organismului prin folosirea unui nou compus care se poate ataşa de o enzimă a SARS-CoV-2, blocând replicarea virusului în interiorul celulelor infectate. CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, a declarat săptămâna trecută că este încrezător că Paxlovid este eficace împotriva variantei Omicron.

Dr. Paul Burton, directorul medical al companiei farmaceutice Moderna, a afirmat, la rândul său, că va avea nevoie de trei luni pentru a produce un vaccin specific pentru varianta Omicron.