România, lovită de valul 6 de COVID-19. Ce ne aşteaptă din toamnă

Urmează să aflăm care dintre subtulpinile Omicron este dominantă în acest val 6 Foto: Arhivă

Numărul cazurilor de COVID a explodat în România în ultima săptămână, iar specialiştii vorbesc deja de începutul Valului 6. Lumea medicală a fost luată prin surprindere de faptul că noul val se dezvoltă pe perioada verii, deoarece asta demonstrează că virusul SARS-CoV-2 nu are o evoluţie sezonieră, şi anticipează un Val 7 la toamnă cu o altă variantă/subvariantă a virusului.

Am intrat în Valul 6 al pandemiei de COVID, atrag atenţia experţii în Sănătate după ce ultimul bilanţ al Ministerului Sănătăţii arată 7.729 de noi cazuri de infecţii cu SARS-CoV-2 în intervalul 27 iunie – 3 iulie, din aproape 19.000 de teste RT-PCR efectuate. Numărul pacienţilor internaţi cu COVID-19 este de 922. din care 52 la ATI. Din totalul acestora din urmă, 25 sunt nevaccinaţi. Numărul minorilor internaţi este de 125, în creştere faţă de săptămâna anterioară, din care unul este la ATI. 

În acelaşi interval menţionat mai sus s-au înregistrat şi 16 decese, toate la pacienţi cu vârste peste 60 de ani şi cu boli asociate. 

Creştere atipică în luni potrivnice 

„Este un nou record pandemic. Nu doar că este cea mai mare creştere săptămânală înregistrată în România de la debutul pandemiei, ci este o creştere care are loc într-una dintre cele mai potrivnice luni pentru virus. Nici eu nu m-am aşteptat la un asemenea debut în iunie/iulie. Virusul continuă să sfideze aşteptările noastre de a dispărea natural şi asaltează şi oazele naturale de linişte dintre valuri”, notează cercetătorul Octavian Jurma. Acesta argumentează că recordurile precedente au fost de 88,6% în valul 4-Delta şi 93,1% în valul 5- Omicron-BA1/2: „Ca să ne facem o idee de magnitudinea acestor noi valuri, în valul 3-Alpha recordul de creştere săptămânală a fost de 25,8%”. Din acest motiv şi ca o recunoaştere oficială a debutului Valului 6 – Omicron – BA 4 şi 5 a ţinut ministrul Rafila o conferinţă, consideră Jurma. 

Cercetătorul adaugă că acest val 6 ne va duce la peste 10.000 de cazuri pe zi la începutul lunii august. De altfel, acelaşi pronostic l-a dat şi ministrul Sănătăţii luni. Numărul de cazuri creşte foarte repede chiar şi în condiţiile în care se testează foarte puţin, iar numărul copiilor internaţi a crescut iarăşi cu peste 60% în doar o săptămână. „În Bucureşti-Ilfov, din 202 pacienţi internaţi din cauza COVID-19, 50 sunt minori. 25%. Adică 1 din 4 români pe care îi bagă BA.5 în spital în Bucureşti sunt copii. Media naţională este mai mică, dar tot foarte ridicată. Poate să îmi spună oricine că sunt cazuri uşoare, pentru că niciun părinte nu îşi duce copilul la spital pentru cazuri uşoare”, subliniază Octavian Jurma. 

Dr. Geantă: E o certitudine că valul a început 

La rândul lui, dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină InoMed, apreciază că ultimele date arată că am intrat în valul 6. „În mod evident a început un nou val. Probabil este valul BA 5, dar în acest moment nu avem suficiente date care să arate care este varianta/subvarianta care determină acest val”, mai spune dr. Geantă. 

Faptul că valul se întâmplă exact în perioada verii vine să spulbere ideea că virusul SARS-CoV-2 are o evoluţie sezonieră, mai spune preşedintele InoMed: „Cei care susţineau că virusul e sezonier se aşteptau ca valul să înceapă în septembrie, odată cu terminarea concediilor şi începerea şcolii. Dar, iată că lucrurile nu stau aşa şi ceea ce foarte uşor putem anticipa este că, în toamnă, vom avea un alt val, cu o altă variantă/subvariantă a virusului. Deci, iată că într-un an calendaristic avem 2-3 valuri. Ceea ce a devenit interesant în ultima perioadă este că amplitudinea acestor valuri, prin numărul total de infectări pe care-l determină este din ce în ce mai mare, în timp ce perioada dintre valuri este din ce în ce mai mică”.  

Partea bună a lucrurilor, adaugă dr. Geantă, este că, din punct de vedere al mortalităţii, variantele Omicron sunt mult mai puţin letale, comparativ cu Alfa sau Delta. „Dar, pe de altă parte, având un număr mare de persoane infectate într-un timp scurt, se ridică probleme sociale şi economice, întrucât persoanele respective trebuie să rămână acasă timp de câteva zile dacă au semne de infecţie, chiar dacă nu sunt obligate”, punctează dr. Geantă. 

Lipsa unor măsuri minime de protecţie şi în primul rând nepurtatul măştii în spaţiile închise şi mai ales în mijloacele de transport vor duce în mod sigur la o explozie de cazuri. „Mai este un lucru interesant de ştiut, faptul că BA 2, BA 4 şi BA 5 sunt foarte înrudite între ele. Iar persoanele care anterior s-au infectat cu BA 2 au o probabilitate mai mică de a se infecta acum cu BA 5. Problema este că, în valul anterior, numărul celor infectaţi cu BA 2 a fost mai mic decât numărul celor infectaţi cu BA 1. Asta e important pentru că fiind cei mai mulţi infectaţi recent cu BA 1, nu contează prin prisma de a se reinfecta cu BA 5. Şi mai e ceva: vaccinurile şi vaccinarea cu 3 doze în continuare îşi păstrează capacitatea de a proteja faţă de formele grave de boală şi faţă de internarea la ATI şi deces. Pentru că toate aceste variante despre care noi vorbim au în comun acea secvenţă esenţială pentru recunoaşterea de către celulele T – care sunt responsabile de protecţia faţă de formele grave. Deci, persoanele care nu şi-au făcut încă a 3-a doză ar trebui să şi-o facă, pentru că le asigură o protecţie suplimentară, chiar dacă patogenicitatea e mai mică la infecţia cu BA 5”, recomandă dr. Geantă. 

„Am ajuns în etapa de convieţuire cu virusul“ 

Dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase, directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti, consideră că evoluţia pandemiei este cea anticipată: „În mod clar, pandemia nu s-a terminat. Nu aş numi această fază atipică, ci una de convieţuire cu virusul”. 

Dovadă, mai spune specialistul, este faptul că variantele actuale sunt mai puţin agresive şi, chiar dacă avem un număr mare de infecţii, cazurile grave sunt puţine. „Asta se vede şi la pacienţii de la «Matei Balş» care nu au nevoie de oxigen, nu ajung în ATI. Nu sunt cazuri cu complicaţii, nu sunt cazuri severe, decât prin excepţie”, mai spune dr. Marinescu. 

Situaţia comportă însă un aspect interesant, mai spune medicul infecţionist: „Avem paturi de ATI, nu se pune problema nicăieri în ţară să fie pline aceste patruri, în schimb, ai nevoie de locuri pentru copii mici, de exemplu. Care fac de asemenea forme foarte uşoare, dar au nevoie de supraveghere medicală un anumit interval de timp. Şi spitalele de pediatrie trebuie să facă în aşa fel încât să aibă aceste locuri”. 

În actualele condiţii de evoluţie a pandemiei, dr. Marinescu îndeamnă la prudenţă: „Nu cred că trebuie amânate vacanţele sau planurile făcute, nu cred că vor exista restricţii aşa cum ne-am obişnuit la începutul pandemiei. Este aproape exclus, dar prudenţa poate să însemne că folosim masca în spaţiile închise neaerisite sau aerisite mai puţin, cum sunt mijloacele de transport, acolo unde interacţionăm cu ceilalţi oameni. E o măsură de protecţie, nu este o obligativitate, ci o recomandare. Mai ales pentru cei care sunt vulnerabili”, conchide specialistul.