România, cea mai relaxată ţară din lume la debutul Valului 4 al pandemiei. Jurma: Prioritatea naţională a fost relaxarea

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Harta normalităţii după valul al 3-lea, potrivit căreia românii şi-au reluat în proporţie de 85,4% viaţa pe care o aveau înainte de pandemiei. Imagine: UBBCluj.ro
Harta normalităţii după valul al 3-lea, potrivit căreia românii şi-au reluat în proporţie de 85,4% viaţa pe care o aveau înainte de pandemiei. Imagine: UBBCluj.ro

Cercetătorii clujeni au realizat un site interactiv în care fiecărei ţări i-au acordat un procent calculat în funcţie de duritatea restricţiilor epidemiologice, cu impact în domeniul economic şi social. La capitolul relaxare, ţara noastră e „pe verde”, depăşind toate statele din Europa, iar la nivel mondial, şi ţări precum Nigeria, Egipt sau Pakistan.

Analiza a fost făcută de o echipă de şase cercetători ai Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca, pe baza datelor aferente indicelui de normalitate dezvoltat de specialiştii de la revista britanică „The Economist”. 

„Indicele de normalitate” este o variabilă calculată pe baza a opt factori care măsoară gradul în care viaţa socio-economică reuşeşte să revină la nivelul de dinaintea pandemiei. Datele au fost centralizate la începutul lunii iulie, când tulpina Delta era deja dominantă în unele state din Europa, iar Valul 4 al pandemiei îşi făcea simţită prezenţa.

Cum a fost calculat „indicele de normalitate” 

Indicele de normalitate este măsura procentuală în care populaţia şi-a putut relua viaţa de dinainte de pandemie, procentul-etalon de 100% însemnând că viaţa de zi cu zi s-a întors la normal, cum era în 2019. 

Cei opt indicatori pe baza cărora se calculează indicele de normalitate sunt gradul de utilizare a transportului public în oraşele mari, traficul general în aceste oraşe, numărul zborurilor domestice şi internaţionale, timpul petrecut în afara locuinţei, veniturile realizate de cinematografe, participarea publicului la evenimente sportive, vizitele în magazine şi rata de ocupare a spaţiilor de birouri. Cercetătorii UBB susţin că românii petrec chiar mai mult timp în afara locuinţei şi la cinematografe decât înainte de pandemie. 

Românii, cei mai relaxaţi din lume 

85,4% este „indicele de normalitate” în România, cel mai ridicat dintre cele calculate pentru întreaga lume, mai puţin statele care nu raportează astfel de date, de exemplu Madagascar, statele din Maghrebul Islamic, Iran, Irak sau Afganistan. Asta în ciuda antivacciniştilor şi a coronascepticilor care vorbesc despre „dictatura medicală din România”. Pe locul 2 se află Nigeria, cu 85,2% la capitolul relaxări, iar pe locul 3 este Egiptul, cu 81,62%. La nivel mondial urmează Pakistan şi Mexic, ambele cu 81,27% indice de normalitate.

În Europa, Austria se situează sub România – cu 80,6% şi Ungaria – cu 79,9%, iar acestea din urmă sunt ultimele state europene pe „verde” în ceea ce priveşte măsurile de relaxare.

Ce state iau pandemia în serios 

Aproape toate statele vest-europene sunt pe „galben”: Spania – 67,15%, Portugalia – 63,88%, Franţa – 72,71%, Marea Britanie – 65,84%, Ţările de Jos – 71%, Germania – 72,96%, Elveţia – 72,4%, Italia – 69,22%. 

La nivel mondial, SUA are un indice de normalitate de 77,73%, în timp ce Canada e doar la 65,41%. Federaţia Rusă are un indice de relaxare de doar 63,2%, iar Republica Populară Chineză – 79,8%. India, unde s-a dezvoltat tulpina Delta, are un indice de normalitate de 53,87%.

Statele cu cel mai mic indice de normalitate şi, implicit, cele mai dure restricţii anti-COVID sunt: Malaysia – 27,93%, Vietnam – 37,19%, Indonezia – 43,03%, Africa de Sud – 48,27% sau Australia – 52,11%. 

Cum a evoulat indicele normalităţii în pandemie 

Indicele de normalitate calculat la 85,4% pentru România merită detaliat. În martie 2020, la scurt timp de la anunţul OMS privind declararea virusului SARS-CoV-2 – varianta Wuhan ca fiind pandemic, România avea un indice al normalităţii în raport cu restricţiile altor state de 112%, în timp ce în China – epicentrul epidemiei – era de 43,8%, deoarece Beijingul luase măsuri dure, dar tardive, de a opri răspândirea SARS-CoV-2. 

În mai 2020, indicele scăzuse în România la 27,6% odată cu instituirea stării de urgenţă. La sfârşitul lunii mai 2020, în timp ce Marea Britanie şi Franţa aveau indici de 27%, respectiv 30%, România avea 45,7% indice de normalitate în starea de alertă. 

De atunci, indicele a tot crescut (64% în perioada verii) până în toamna anului 2020, când a venit Valul 2 al pandemiei, iar normalitatea s-a situat la 43%. 

Interesant este că, în plin Val 2, indicele de normalitate era în creştere până la 54,4%. Situaţia aparent paradoxală s-a repetat în timpului Valului 3: pe 28 ianuarie aveam 49,9%, în timp ce Germania avea 42% (nemţii având restricţii severe – n.r.), iar Marea Britanie, 32% (britanicii fiind în lockdown – n.r.). În tot acest timp, indicele de normalitate s-a menţinut în România peste 50%, evoluând spre cea mai mare valoare pe timp de pandemie, de 85,4%.

revenirea la normalitate UBB

Nici starea de urgenţă nu i-a ţinut în case pe români 

La capitolul „revenirea la normalitate pe domenii”, se poate observa că românii au putut petrece – în plină stare de urgenţă, cu obligaţia de a circula în baza unei declaraţii pe propria răspundere – 80,6% din timpul pe care l-ar fi petrecut afară din locuinţă dacă n-ar fi fost pandemie. Cu alte cuvinte, cele mai dure restricţii de circulaţie luate de autorităţi de la începutul pandemiei au ştirbit mai puţin de 20% din timpul petrecut „în aer liber” de români. Ba chiar, în septembrie 2020, românii au stat mai mult pe afară decât au făcut-o în 2019, procentul fiind de 112%.

Alte valori din timpul Valului 3 al pandemiei: oamenii au stat în trafic 98,6% din timpul pe care l-ar fi petrecut în maşină dacă nu exista boala COVID-19, cu 1,4 procente mai puţin decât în 2019. În magazine, românii au mers în procent de 71% faţă de cât o făceau în era ante-COVID, la fel şi la birou – ceea ce înseamnă că sub 30% au cunoscut conceptul de „telemuncă”. Cele mai afectate activităţi au fost mersul la cinematograf (0,6% în ianuarie 2021) şi la meciuri (0%).

Cercetător: „Prioritatea naţională a fost relaxarea, nu prevenirea unui nou val” 

Biostatisticianul Octavian Jurma a comentat rezultatele obţinute de cercetătorii de la UBB, arătând că valul de relaxări a „erodat” campania naţională de vaccinare. Consecinţa a fost că românii au considerat că nu este nevoie să meargă să se vaccineze, de vreme ce restricţiile anti-COVID sunt eliminate de la o lună la alta.

„Prioritatea naţională a fost relaxarea, nu prevenirea unui nou val de infectări. Pentru asta am creat şi «Comitetul interministerial pentru revenirea României la normalitate începând cu 1 iunie». Aşa cum se vede, misiunea a fost îndeplinită, revenirea la normalitate e cel mai important «succes» al guvernului în «lupta» cu pandemia. Suntem cea mai relaxată ţară din Europa acum conform studiului UBB Cluj-Napoca. Ni s-a dus vestea în lume de cât suntem de relaxaţi. În normalitate, însă, nu ne vaccinăm şi revenirea la normalitate presupune explicit dispariţia necesităţii de a ne vaccina. Ne-am relaxat atât de tare încât ne-am vândut şi vaccinul, «arma de obsidian» care putea opri virusul. E mai bine decât să îl aruncăm, dar mesajul a fost clar şi corect perceput de populaţie: ţintele de vaccinare nu vor mai sta în calea relaxării noastre, chiar dacă au fost incluse în hotărâri de guvern”, e de părere dr. Octavian Jurma.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite