România, cea mai mare rată a deceselor în accidente rutiere din UE. Câţi bani de la buget „arde” moartea pe şosele

Rata deceselor în accidente rutiere produse anul trecut în România, 92 de morţi la un milion de locuitori, a scăzut cu 9% faţă de 2012, însă este, în continuare, cea mai ridicată din UE, unde media acestui indicator este 52, arată Comisia Europeană (CE).

Începând din 2010, rata deceselor în accidente rutiere a fost în continuă scădere la nivelul României: 117 în 2010, 101 în 2012 şi 92 în 2013.

În ciuda scăderii cu 9 procente de anul trecut faţă de 2012, faţă de media europeană de 8%, acest indicator plasează România pe primul loc în UE, cu cel mai mare număr de decese la un milion de locuitori. România s-a aflat pe primul loc din UE la acest capitol şi în 2010 şi 2012.

„Sunt necesare în continuare eforturi pentru reducerea numărului lor (al deceselor - n.r.), deoarece acesta este aproape dublu faţă de media europeană (92 de cazuri / 1 mil. loc în România, comparativ cu în medie 52 de astfel de cazuri la nivel de UE)”, subliniază CE, potrivit unui comunicat de presă.

Majoritatea deceselor, în mediul urban

În acest clasament, România este urmată de Polonia şi Luxemburg - ambele cu 87, la polul opus situându-se Suedia şi Marea Britanie, cu 28 şi, respectiv, 29 de decese la un milion de locuitori.

Marea majoritate a cazurilor înregistrate în România (peste 60%) au avut loc în mediul urban, precizează CE, într-o centralizare dată publicităţii luni.

UE a stabilit un plan de acţiune în domeniul siguranţei rutiere pentru perioada 2011-2020, plan axat pe îmbunătăţirea, în acelaşi timp, a infrastructurii rutiere, vehiculelor şi, nu în ultimul rând, a comportamentului participanţilor la trafic. În cadrul acestuia, se publică în fiecare an date statistice privind evoluţia principalilor indicatori referitori la siguranţa rutieră.

Pierderi de 3% din PIB-ul ţărilor europene

La nivel european, aproape 2,4 milioane de persoane sunt rănite grav în urma accidentelor rutiere şi necesită spitalizare.

„Acest lucru pune presiune pe sistemele de sănătate, întrucât ele sunt nevoite să asigure asistenţă medicală de urgenţă de calitate, în conditiile în care şi alte sectoare din sistem prezintă prioritate. În plus, pe lânga suferinţa şi pierderile cauzate familiilor, accidentele rutiere duc la pierderea a aproape 3% din produsul intern brut (PIB) al oricărei ţări”, arată un raport întocmit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2009.

„Aceste costuri există, ele sunt realiste”, spune profesorul Vasile Astărăstoae, medic legist şi preşedinte al Colegiului Medicilor din România (CMR). „Practic, statul pierde foarte mulţi bani, dar accidentele sunt rezultatul unei relaţii între conducătorul auto, vehicul şi stradă, care nu prezintă întotdeauna siguranţă. Spre exemplu, accidentele presupun costuri de examene complementare, dar şi costuri care ţin de îmbălsămare şi necropsie, care este obligatorie în cazul persoanelor decedate”, a completat legistul.
 
Prea puţini ajung la psiholog în urma accidentelor rutiere

O altă problemă identificată o reprezintă traumele cu care rămân victimele accidentelor rutiere, susţin specialiştii. Potrivit acestora, în ţara noastră foarte puţini sunt cei care ajung la psiholog după ce rămân infirmi sau îi pierd pe cei dragi în accidente de circulaţie.

„Victimele traficului rutier care au dezvoltat traume şi post-traume au nevoie de o atenţie sporită a psihologului. Nu doar ei, ci şi familiile lor. Ce e mai grav e că unii dezvoltă fobie şi teamă vis-a-vis de anumite activităţi, în timp ce alţii îşi pierd o parte din abilităţi care ar putea fi recuperate prin reabilitarea neuromotorie. Din păcate, n-o face nimeni în România”, a declarat pentru adevarul.ro profesorul Mihai Aniţei, preşedintele Colegiului Psihologilor din România (CPR).
 
Un centru destinat victimelor tragediilor rutiere ar fi trebuit să existe la Iaşi, însă proiectul nu s-a concretizat din lipsa finanţării. Aici ar fi trebuie să se trateze anual peste 10.000 de bolnavi.

„Nu toţi îşi permit să dea cei 50 de lei, atât cât costă o şedinţă la psiholog. Ar fi normal ca cei vinovaţi să suporte costurile respective”, a precizat doctorul Tudor Ciuhodaru.

Pe aceeaşi temă: 

Peste 220 de dosare penale întocmite şi peste 430 de amenzi date şoferilor băuţi

225 de dosare penale au fost întocmite de poliţişti, în două zile, pentru cei care au urcat băuţi la volan. Au fost date 436 de amenzi pentru şoferii băuţi. Acţiunea  poliţiştilor a vizat prevenirea accidentelor rutiere grave.