La aceşti indicatori care ne oferă o descriere globală a locului ocupat de agricultură în ansamblul economiei naţionale se adaugă şi indicatorii care descriu situaţia pe activităţi agricole: exploataţiile agricole, dotarea cu utilaje agricole, producţia vegetată, efectivele de animale. Indicatorii din domeniul statisticii agriculturii sunt elaboraţi pe baza datelor rezultate din cercetările statistice operative, periodice, anuale, o dată la cinci ani în perioadele intercensitare (anchetele structurale în agricultură) şi o dată la zece ani (recensămintele agricole).

În anul 2017, ponderea agriculturii în PIB a fost de 4,4%, în scădere de la 21% cât era în anul 1990. Ca pondere în PIB, agricultura plasează România peste media UE, în care acest sector economic deţine 1,5% din PIB. Populaţia ocupată în agricultura, silvicultura şi pescuitul din România a fost de 23,6%, faţă de 5% populaţia ocupată în agricultura în UE în total populaţie ocupată. Din totalul de 8407,5 mii de personae ocupate în România, 1759,5 mii de persoane erau ocupate în domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului, la nivelul anului 2018. Valoarea producţiei agricole în România anului 2018 a fost de 86349291  mii lei, în creştere cu 7,2% comparativ cu anul precedent. Ponderea producţiei vegetale a fost de 70,9%, ponderea producţiei animale de 27,7%, iar serviciile agricole au avut o pondere de 1,4%.

Chiar dacă ponderea agriculturii în PIB este mică în comparaţie cu ponderea serviciilor, industriei şi construcţiilor, acest domeniu economic este important mai ales din perspectiva securităţii alimentare a unui stat. Asigurarea hranei este una din nevoile plasate la baza piramidei lui Maslow, alături de apă, aer şi alte nevoi fiziologice. Agricultura este importantă şi din perspectiva comerţului, mărfurile alimentare deţinând 33% din comerţul cu mărfuri în România. Agroturismul este un domeniu în dezvoltare, care combină activităţile agricole valorificate în cadrul turismului rural prin furnizarea de servicii de cazare, masă, agrement de către gospodăriile populaţiei de la ţară.

Cercetări statistice anuale în domeniul agriculturii

Pentru fundamentarea politicilor în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, Institutul Naţional de Statistică (INS) desfăşoară pe parcursul unui an calendaristic o serie de cercetări având ca scop cunoaşterea/ descrierea cantitativă a producţiei vegetale la principalele culturi, efectivele de animale existente, utilajele şi instalaţiile agricole, mijloacele de transport şi construcţiile agricole existente în cadrul exploataţiilor agricole după cum figurează în registrele agricole (RA) ale primăriilor, valoarea producţiei ramurii agricole, consumul intermediar şi valoarea adăugată brută, balanţele principalelor produse agricole la producători, disponibilităţile de consum ale populaţiei, bilanţurile de aprovizionare pentru principalele produse agroalimentare, conturile economice din agricultură, utilizarea pesticidelor în agricultură şi altele. Toate aceste cercetări statistice sunt realizate pe bază de eşantioane reprezentative la nivel naţional, sunt prevăzute în Programul Statistic Naţional Anual (PSNA) elaborat în baza unor directive, regulamente şi decizii ale Uniunii Europene şi a legislaţiei naţionale care reglementează domeniul statisticii oficiale.

Din cercetările statistice operative (lunare), aflăm de pildă că, în luna iunie 2020, faţă de luna mai 2020, numărul sacrificărilor a crescut la porcine, la ovine şi caprine, a scăzut la bovine, iar la păsări a rămas aproape constant; greutatea în carcasă a crescut la ovine şi caprine şi la păsări, iar la bovine şi la porcine a scăzut. Din cercetarea statistică anuală „Efectivele şi producţia  animală” (EPA) aflăm că efectivele de porcine, ovine şi caprine şi efectivele de păsări au crescut în anul 2019, comparativ cu anul 2018. În schimb, efectivele de bovine au scăzut. România a ocupat locul trei în ierarhia statelor membre ale Uniunii Europene, în anul 2019, la efectivele de ovine şi caprine.

Ancheta Structurală în Agricultură

Pentru politicile pe termen mediu în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, o dată la cinci ani, în perioada intercensitară, INS desfăşoară o cercetare statistică cuprinzătoare, numită Ancheta Structurală în Agricultură (ASA). Ultima ASA a fost realizată în anul 2016, având ca obiectiv general obţinerea de informaţii privind structura exploataţiilor agricole: numărul exploataţiilor agricole, mărimea medie a unei exploataţii agricole, suprafaţa agricolă utilizată, practicile de gestionare a solului şi a gunoiului de grajd, efectivele de animale, irigaţiile, agricultura ecologică, persoanele care desfăşoară activităţi agricole, dezvoltarea rurală etc. Această cercetare statistică furnizează date comparabile la nivel internaţional, pentru fundamentarea politicilor naţionale în domeniul agricol, în concordanţă cu acquis-ul statistic european, necesare procesului de participare a României la Politica Agricolă Comună. În linii mari, ASA este asemănătoare din punct de vedere metodologic cu recensământul general agricol, având ca bază de eşantionare Registrul Statistic al Exploataţiilor Agricole (REXA) utilizat în toate cercetările statistice din domeniul agricol. Ca si la RGA, unitatea observaţie statistică de la ASA este exploataţia agricolă, definită ca unitate tehnico-economică de sine stătătoare, cu o gestiune unică şi care desfăşoară activităţi agricole prin utilizarea suprafeţelor agricole şi/ sau creşterea animalelor, sau activităţi de menţinere a suprafeţelor agricole în bune condiţii agricole şi de mediu, fie ca activitate principală, fie ca activitate secundară.

Ancheta Structurală în Agricultură 2016 a cuprins atât exploataţiile agricole fără personalitate juridică cuprinse în eşantion, cât şi toate exploataţiile agricole cu personalitate juridică, care au desfăşurat activităţi agricole, fie ca activitate principală, fie ca activitate secundară, indiferent de mărimea şi aportul lor la producţia agricolă, de pe întreg teritoriul ţării, atât din mediul rural, cât şi din cel urban. Eşantionul de la ASA-2016 cuprinde circa 303 mii de exploataţii agricole fără personalitate juridică, extrase din totalul de 3.828 de mii de exploataţii agricole fără personalitate juridică, înregistrate la Recensământul General Agricol 2010 şi cuprinse în REXA, actualizat cu înregistrările de la ASA-2013 şi toate exploataţiile agricole cu personalitate juridică (circa 28 de mii). Gradul de încredere a fost de 95%, cu o marjă de eroare relativă standard de ±5%.

Din ASA-2016 aflăm că, la nivel naţional, avem un total de 3395925 de exploataţii agricole fără personalitate juridică, din care 2486736 de exploataţii agricole care utilizează teren şi efective de animale, 829799 exploataţii agricole care utilizează numai cu teren, 79389 exploataţii agricole care utilizează numai animale. Exploataţiile agricole cu personalitate juridică sunt în număr de 26101, din care 2723 exploataţii agricole care utilizează teren şi animale, 22927 exploataţii agricole care utilizează numai teren, 429 de exploataţii agricole care utilizează numai efective de animale. Din totalul de 26101 de exploataţii agricole cu personalitate juridică, 60 sunt deţinite de regii autonome, 1147 de societăţi/ asociaţii agricole, 13308 de societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, 163 de institute/ staţiuni de cercetare/ unităţi şcolare cu profil agricol, 2854 de primării, 166 de alte instituţii publice, 50 de unităţi cooperatiste, 8303 de fundaţii, aşezăminte religioase, şcoli şi altele. Exploataţiile agricole fără personalitate juridică utilizează 6926256,09 hectare, media pe exploataţia fără personalitate juridică fiind de 2,04 hectare. Exploataţiile agricole individuale utilizează în medie 1,88 hectare, în timp ce persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale utilizează în medie 36,63 hectare. Exploataţiile agricole cu personalitate juridică utilizează 5576279,4 hectare, media pe exploataţia agricolă din această categorie fiind de 213,64 hectare. Din ASA-2016 aflăm şi alte date statistice interesante referitoare la activităţile agricole: cultivarea plantelor permanente, înmulţirea plantelor, cultivarea ciupercilor, creşterea animalelor, cultivarea plantelor combinată cu creşterea animalelor.

Aspecte privind pregătirea şi desfăşurarea RGA – runda 2020

Recensământul General Agricol (RGA) constituie cercetarea statistică „regală” (exhaustivă) în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, desfăşurată o dată la zece ani, care cuprinde toate exploataţiile agricole care utilizează teren şi/sau animale, la nivel naţional. După anul 1990, în România s-au organizat două runde de recensământ general agricol, în perioada 2002-2003, respectiv în anul 2010, datele rezultate din aceste cercetări statistice fiind disponibile în format electronic pe site-ul INS.

Scopul RGA – runda 2020 este de a oferi date statistice de calitate pentru fundamentarea politicilor în domeniul agriculturii, precum şi pentru Politica Agricolă Comună a UE şi reformelor viitoare promovate la nivel european. Această cercetare statistică exhaustivă este atât de importantă încât, pentru neîndeplinirea la termen a obligaţiilor stabilite prin legislaţia UE, Comisia Europeană poate activa procedura de infrigement pentru un stat membru. Totodată, RGA – runda 2020 va furniza informaţii necesare pentru accesarea fondurilor europene nerambursabile în domeniul agriculturii.

În ceea ce priveşte procesul de culegere a datelor de pe teren, perioadele şi momentele de referinţă ale RGA – runda 2020 sunt următoarele:

  • anul agricol 2020, cuprins între 1 octombrie 2019 şi 30 septembrie 2020, pentru variabilele privind terenurile şi persoanele care au lucrat în agricultură şi anul calendaristic 2020 pentru gestionarea dejecţiilor animaliere;
  • ziua de 31 decembrie 2020, pentru efectivele de animale şi adăposturile pentru animale;
  • ultimii trei ani (2018-2020), pentru măsurile de dezvoltare rurală.

O noutate privind RGA – runda 2020 este constituită de faptul că operatorii statistici (recenzorii) vor culege datele pe baza unor tablete electronice, reducând semnificativ perioada de procesare, analiză, validare şi diseminare a datelor statistice comparativ cu rundele recensămintelor anterioare. Perioada efectivă de colectare a datelor este prevăzută pentru intervalul 1 februarie 2021 – 30 aprilie 2021, care poate fi modificată conform legislaţiei în vigoare în funcţie de evoluţia crizei sanitare generată de pandemia de COVID-19.

Instituţiile co-organizatoare ale RGA – runda 2020 sunt Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Afacerilor Interne, cu structurile teritoriale aferente, beneficiind de suportul oferit de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Agenţia Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), Agenţia Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). În procesul de pregătire a RGA – runda 2020, un rol important este îndeplinit de primăriile din toate unităţile administrativ-teritoriale (UAT), prin funcţionarii de specialitate care gestionează Registrele Agricole (în format electronic şi/ sau pe suport de hârtie) care întocmesc listele cu exploataţiile agricole care fac obiectivul recenzării. De calitatea întocmirii listelor cu exploataţiile agricole depinde sectorizarea teritoriului.

Procesul de sectorizare constă în împărţirea suprafeţei UAT-urilor în zone bine delimitate, numite sectoare şi secţii de recensământ, definite exclusiv în scopul organizării activităţii de colectare a datelor în teren. Un sector de recensământ, alocat unui operator statistic (recenzor), este constituit din 180-200 de exploataţii agricole, de regulă, comasate într-o localitate sau într-o zonă dintr-o localitate. Se poate constitui un sector de recensământ şi din mai multe localităţi mai mici ca număr de exploataţii agricole. Secţia de recensământ se constituie din 7-9 sectoare de recensământ alăturate şi este încredinţată, pentru îndrumare şi control, unui recenzor-şef.

Rolul INS şi al structurilor sale teritoriale este extrem de important în succesul RGA. Practic, INS elaborează metodologia, instrumentarul statistic şi alte materiale pentru recensământ. De asemenea, INS asigură selecţia, instruirea personalului suplimentar angajat, asigură selecţia personalului de recenzare, monitorizează activitatea acestuia şi avizează documentele care reflectă activitatea personalului implicat în procesul de recenzare. În final, INS va prelucra şi disemina rezultatele provizorii şi finale ale RGA şi va transmite la Eurostat datele, metadatele şi raportul de calitate, la termenele şi în formatele solicitate de oficiul de statistică al UE. Prin anvergura organizatorică, a resurselor umane şi materiale mobilizate, prin complexitatea metodologiei şi a instrumentelor inovatoare utilizate, RGA – runda 2020 reprezintă un veritabil test profesional pentru toţi statisticienii şi personalul implicat în organizarea şi desfăşurarea efectivă a acestei cercetări statistice (coordonatori, recenzori-şefi, recenzori/ operatori statistici). Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL), organizat exclusiv de INS, reprezintă de asemenea o altă provocare profesională importantă pentru lucrătorii din domeniul statisticii oficiale despre care vom discuta cu altă ocazie.

Surse bibliografice:

INS – TEMPO Online, ultima accesare august 2020.

INS, Anuarul Statistic al României 2019, Editura INS, Bucureşti, 2020.

INS, Ancheta Structurală în Agricultură. Date generale la nivel naţional, vol. 1, Editura INS, Bucureşti, 2017.

INS, România: un secol de istorie: date statistice, Editura INS, Bucureşti, 2018.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 22 din 12 februarie 2020 privind recensământul general agricol din România runda 2020, aprobată prin Legea nr. 177/ 2020.

REGULAMENTUL (UE) 2018/1091 al Parlamentului European şi al Consiliului, din 18 iulie 2018 privind statisticile integrate referitoare la ferme şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1166/2008 şi (UE) nr. 1337/2011, publicat în JOUE din 07 august 2018.