Rezervaţia Delta Dunării, grav afectată de secetă

Guvernatorul Deltei spune că debitele foarte scăzute ale râurilor pun în pericol populaţia piscicolă de la gurile Dunării Paul Cononov este guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta

Guvernatorul Deltei spune că debitele foarte scăzute ale râurilor pun în pericol populaţia piscicolă de la gurile Dunării

Paul Cononov este guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării de mai bine de trei ani. Este omul care a rezolvat problema concesionărilor piscicole, moştenită de la fostul guvern pesedist. Sub mandatul lui s-au realizat cele mai mari suprafeţe de reconstrucţie ecologică, iar această arie unică în lume a beneficiat de cele mai multe finanţări şi programe privind renaturarea şi protejarea paradisului deltaic.

Cononov a propus realizarea, în premieră, a unei trilaterale - România, Ucraina, Republica Moldova - care să gestioneze împreună Delta Dunării.

- Care sunt problemele cu care se confruntă, în prezent, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării?

Cea mai grea problemă este seceta, care ne dă mari bătăi de cap. Începând din iarna trecută, fiind perioadă total atipică, fără precipitaţii, am avut foarte multe incendii în Delta Dunării, deşi incendierea controlată s-a folosit şi se foloseşte şi acum ca metodă de igienizare a stufărişului. Este foarte greu de intervenit la astfel de incendii.

Au fost la un pas să fie afectate pădurea şi localitatea Caraorman, s-a reuşit stoparea celor două mari incendii prin intervenţia agenţilor ecologi şi a populaţiei locale. A fost afectată şi o parte din zona strict protejată Erenciuc, unde există o rezervaţie de arini. Seceta s-a extins pe perioadele primăverii şi verii. Acum, ne aflăm într-o situaţie în care debitele de apă sunt foarte scăzute, iar populaţia piscicolă a migrat din zonele de apă cu adâncimi mici la apă mai mare, în braţele de vărsare ale Dunării.

Migrarea a dus şi la o aglomerare a păsărilor, care se hrănesc cu peşte, în aceste zone. În urma ultimelor analize de laborator, am constatat faptul că oxigenul din apă este extrem de scăzut, ceea ce poate duce la mortalităţi masive piscicole, dacă temperaturile nu vor scădea. Am prevăzut din timp acest lucru şi am iniţiat o hotărâre de guvern care a şi fost aprobată, pentru decolmatări în regim de situaţii de urgenţă.

- Cum acţionaţi pentru rezolvarea acestei situaţii critice de urgenţă?

Săptămâna aceasta, am demarat lucrările de decolmatare a anumitor praguri ca să asigurăm o mai bună circulaţie a apei în lacurile şi bălţile din Delta Dunării. Toate utilajele speciale din judeţul Tulcea vor intra în acţiune pentru a realiza decolmatarea zonelor afectate. Continuăm reconstrucţia ecologică în Delta Dunării. Ne-am concentrat atenţia, într-o primă etapă, pe zonele unde turismul este mai dezvoltat, pe zona braţului Sfântu Gheorghe, Dunăvăţ, Murighiol, în zona Ceamurlia.

Vă pot da ca exemplu lacul Murighiol, care nu este conectat la mediul natural, iar apa este foarte proastă şi peştii de aici au anumite afecţiuni. Reconstrucţia ecologică nu este un lucru simplu. Nu este simplu din cauza aspectelor tehnice sau a finanţării, ci din cauza naturii juridice a terenurilor. Aceste terenuri sunt ale Consiliului Judeţean Tulcea şi ele au fost concesionate, la vremea respectivă, unor persoane juridice şi unor persoane fizice, care se opun procesului de reconstrucţie ecologică.

Pe de altă parte, trebuie să găsim o cale pentru a da posibilitatea localităţilor din zonele protejate, nu numai din Delta Dunării, de a se dezvolta din punct de vedere economic. Trebuie să depăşim aceste bariere juridice de care vorbeam, dar şi bariere de mentalitate. Nimeni nu s-a îmbogăţit din agricultură. Niciunde în lume, unde s-au defrişat păduri întregi, agricultura nu a adus plus valoare.

La toate întâlnirile internaţionale ni se spune - nu distrugeţi natura pentru agricultură, investiţi bani în educaţie, numai aşa reuşiţi să vă rezolvaţi problemele. De aceea vrem să schimbăm o anumită mentalitate, iar studiile, calculele ne arată că după ce o amenajare naturală va fi reconstruită ecologic, va aduce mult mai multe venituri decât în prezent.

- Concesionarii se opun reconstrucţiei ecologice în acele zone?

Da. Există un contract de concesiune pe termen lung între Consiliul Judeţean Tulcea şi acei concesionari care plătesc o anumită redevenţă, care, la vremea încheierii contractului, era destul de mare, dar acum nu mai are valoare. Acum, consiliul realizează venituri undeva la 2 milioane de euro în urma acestor redevenţe, dar eu consider că, în urma reconstrucţiei ecologice, veniturile vor fi mult mai mari. Am alocat bani, iar reconstrucţia ecologică trebuie realizată şi în zonele unde concesionarii se opun acestui lucru. Practic, prin amenajările pe care le facem vrem să mărim aria suprafeţelor umede.

- Aveţi probleme cu plajele aflate în administrare?

Sunt câteva plaje foarte căutate de turişti, chiar dacă acestea nu sunt amenajate ca plaje turistice. Este vorba de plajele de la Sulina, Sfântu Gheorghe şi Corbu - jud. Constanţa. Acestea nu sunt autorizate ca şi plaje, nu îndeplinesc condiţiile minime pentru turism, dar cu toate acestea vin tot mai mulţi turişti în aceste locuri. Nu putem face abstracţie de această realitate.

La solicitarea consiliilor locale din aceste zone, vrem să găsim o soluţie pentru ca aceste plaje să fie administrate de către primării. Nu putem face acest lucru decât pe cale legală şi avem nevoie de o hotărâre de guvern în acest sens. Vrem să dăm plajele în administrarea consiliilor locale, nu vreunui SRL sau altul. Cred că cel mai bine vor gestiona problema localnicii, care pot aduna deşeurile din zona respectivă şi pot amplasa toalete mobile. Acum, pe aceste plaje nu există nici măcar o toaletă, nu există niciun fel de facilitate pentru turişti.