Revoluţia lui Voiculescu. Ce schimbări vrea să facă noul ministru al Sănătăţii în spitale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu FOTO Adevărul
Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu FOTO Adevărul

Ministerul Sănătăţii a blocat concursurile pentru funcţiile de conducere ale spitalelor, pentru ca şefii unităţilor sanitare să fie selectaţi în baza unor criterii de performanţă. Reprezentanţii pacienţilor salută măsura şi sunt de părere că aşa va fi restabilită încrederea în sistem.

Ministerul Sănătăţii a blocat concursurile pentru ocuparea funcţiilor de conducere în spitale. Asta pentru că din vară directorii de spitale vor fi evaluaţi în funcţie de performanţă. Mai exact, pe lângă faptul că vor avea obligaţia de a raporta, cu precizie, numărul de infecţii nosocomiale, se va lua în calcul curăţenia din spital precum şi gradul de satisfacţie al pacienţilor. Atât reprezentanţii pacienţilor cât şi şefii unor spitale din Capitală sunt de părere că noile reguli sunt bine-venite.

„Contractul de management trebuie modificat”, a anunţat Laurenţiu Colintineanu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii. Oficialul a precizat că ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a semnat vineri un ordin prin care a retras reprezentanţii Ministerului din Consiliul de Administraţie de la Spitalul Floreasca şi din comisia de contestaţie din cadrul concursului pentru funcţia de management, astfel că nu a mai avut loc concursul care era programat pe data de 31 mai.

„Ministrul Sănătăţii e convins că a venit momentul pentru a efectua modificări în procedura de selecţie a viitorilor manageri. E în lucru un contract de management al spitalelor. Trebuie să conţină criterii clare de performanţă. Printre criterii l-aş menţiona pe cel de raportare reală a infecţiilor nosocomiale. Vom acorda mare atenţie asupra criteriilor de igienă, nu mai vrem spitale murdare în România. Un alt element este feedback-ul pacienţilor”, a spus Laurenţiu Colintineanu.

Manageri de spitale:„E un pas înainte pentru sistem“

Managerii de spitale, aflaţi deja în funcţie, spun că aceste criterii sunt de bun-simţ. „E foarte bine dacă se fac modificări, este un pas înainte pentru sistem şi pentru pacienţi, în primul rând. Problema este că, având în vedere toată presiunea mediatică din ultimul timp, puţini vor mai dori să îşi asume conducerea unor spitale. Este prea mare presiune, mai ales pe medici, care nu îşi pot face meseria aşa cum trebuie”, a declarat Daniel Buzatu, managerul Spitalului de Copii „Marie Curie” din Capitală.

La rândul său, profesorul Doina Pleşca, managerul Spitalului de Copii „Victor Gomoiu“ din Bucureşti, susţine că este normal ca un manager de spital să raporteze infecţiile nosocomiale. „Noi am raportat mereu tot ce am depistat, nu avem ce să ascundem, mai ales având în vedere că lucrăm cu copii. Însă trebuie văzut, negru pe alb, ce vor conţine aceste noi contracte”, a explicat medicul pediatru.

Chiar şi Monica Pop, şefa Spitalului de Urgenţe Oftalmologice din Capitală, aflată în centrul unui scandal după o serie de dezvăluiri făcute de „Gazeta Sporturilor“ la adresa ei,
spune că e firesc ca managerii să nu fie numiţi politic. Mai mult, în cadrul unei conferinţe de presă, oftalmologul a explicat că nu a fost niciodată susţinută politic, deşi conduce unitatea sanitară din Bucureşti de 20 de ani, fiind cel mai longeviv manager de spital în funcţie.

„Am văzut diferenţa dintre un manager bun şi unul slab“

În ceea ce-i priveşte pe reprezentanţii pacienţilor, aceştia afirmă că România trebuie să se alinieze spitalelor europene.

„Era şi normal să se ajungă la asta, aşa se întâmplă în toate ţările europene. Ar fi trebuit să aplicăm de mult astfel de criterii. Ca pacient, care am fost plimbat prin spitale, am văzut diferenţa dintre un manager bun, care îşi face treaba, şi un altul, care se ocupă şi cu altele. Sunt spitale şi în Bucureşti unde intri şi te apucă groaza. E salutară o astfel de măsură pentru că managerii nu ar trebui numiţi pe grade de rudenie sau pe criterii politice, e în detrimentul pacienţilor în primul rând”, a declarat şi Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC).

Reprezentantul pacienţilor afirmă însă că atâta vreme cât bolnavii nu văd că se schimbă ceva, lipsa de încredere va exista în continuare. „Ne plângem mereu că nu avem nimic, dar nu există nici bună-voinţă şi nici dorinţă să se facă ceva pentru români”, a completat Gănescu.

Pe de altă parte, Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România, e de părere că opiniile pacienţilor nu pot fi luate în calcul atunci când vine vorba de menţinerea unui manager în funcţie, de pildă. „E praf în ochi. Deşi măsura asta e una bună, nu asta arde acum, ci faptul că ne apropiem de 1 iulie şi rămânem fără medicamente, iar asta e foarte grav”, a completat Irimia.

Unitatea de Arşi de la Spitalul Floreasca, parţial funcţională

Unitatea de Arşi de la Spitalul Floreasca este parţial funcţională, acolo fiind făcute în cursul lunii mai 16 operaţii. Aşa a declarat, ieri, Laurenţiu Colintineanu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii. Potrivit acestuia, tot în luna mai au fost internaţi cinci pacienţi care îndeplinesc criteriile de arşi grav, doi dintre ei fiind în continuare spitalizaţi, sub tratament. Colintineanu a arătat că sălile de operaţie şi rezervele pacienţilor sunt funcţionale, mai puţin barocamera, care ar trebui mutată şi pentru care sunt necesare avize de la Primăria Sectorului 1.
Oficialul a precizat însă că cele şase paturi din rezervele unităţii de arşi grav nu sunt în contract cu CNAS.

„Discuţiile cu CNAS sunt avansate în acest moment. La subiectul extraordinar de discutat al barocamerei — noua amplasare a acesteia. Există un loc unde ea poate fi amplasată, dar pentru a fi alimentată cu oxigenul necesar cu o instalaţie separată, pentru că consumă foarte mult şi altfel ar fi pusă în pericol instalaţia de oxigen a spitalului, trebuie avizul Primăriei Sectorului 1 care este proprietarul clădirii respective. Fără avizul respectiv şi procedurile de la primărie nu se poate face această conectare pentru că sunt intervenţii la clădire”, a mai spus Colintineanu.

De departe, cea mai mare problemă cu care se confruntă Unitatea de Arşi o reprezintă lipsa personalului. „Avem în lucru în acest moment o analiză a statului de personal. E nevoie pe această unitate, datorită complexităţii cazurilor, de oameni cu experienţă care să facă faţă unui asemenea tratament. E nevoie de o evaluare a banilor disponibili pentru ei, care este în lucru în acest moment în minister”, a completat Colintineanu.

Acesta a adăugat că deja la nivelul Ministerului Sănătăţii a fost format un grup de lucru din care fac parte atât experţi din ţară, cât şi din străinătate.

Directorii de şcoli, numiţi politic

Însă nu doar în Sănătate numirile se fac pe criterii politice, ci şi în Educaţie. Nu o dată profesorii au atras atenţia că directorii de şcoli sunt numiţi politic încercând să îi influenţeze inclusiv pe părinţi. Mai mult, la fel ca în Sănătate, şi în Educaţie s-a cerut depolitizarea sistemului. Totodată, profesorii au acuzat şi că nu au mai fost organizate concursuri pentru posturile de director de şcoală şi numirile au rămas de fiecare dată la latitudinea politicului.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite