Reprezentanţii românilor din afara frontierelor, nemulţumiţi de legea votului prin corespondenţă, taxele consulare şi eliberarea de acte

Preşedintele FADERE, Daniel Tecu

Reprezentanţii românilor din comunităţile istorice şi din Diaspora le-au reproşat autorităţilor din ţară, luni, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, lipsa de consecvenţă şi de constanţă în rezolvarea problemelor pe care le au, nemulţumiţi, între altele, de legea votului prin corespondenţă, de taxele consulare, de eliberarea greoaie a paşapoartelor şi a cărţilor de identitate.

Preşedintele Federaţiei asociaţiilor de români din Europa - FADERE, Daniel Tecu, a afirmat, luni, la Universitata de Vară de la Izvoru Mureşului, că numărul problemelor românilor care trăiesc în afara frontierelor ţării a crescut faţă de anul trecut.

”Tot ce pot spune este că, de anul trecut până azi, avem o lege a votului de modificare a legii electorale proastă care face în aşa fel încât foarte mulţi români să nu poată vota. Drept urmare, Guvernul actual trebuie să caute soluţii să schimbe ceea ce Parlamentul României a făcut prost şi, cu iertare, preşedintele României a promulgat-o, că nu cred că poţi să promulgi o lege fără să o citeşti, fără să o vezi exact”, a declarat Daniel Tecu. 

El a mai spus că taxele consulare ”nu au scăzut cu niciun cent” şi în continuare buletinele nu se pot elibera în consulate, dovadă fiind cozile interminabile, formate din 1.500 - 2.000 de persoane, români din străinătate care au venit în ţară să petreacă vacanţa împreună cu familiile şi care sunt obligaţi să aştepte chiar şi 3 - 4 zile în secţiile de eliberare a documenelor de identitate şi paşapoartelor, ”în loc să se facă o carte de identitate în câteva ore, cum se întâmplă în orice stat european”.

”Adică, nu pot să înţeleg, ne întâlnim aici (la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului – n.r.), stăm de vorbă, punem problemele pe masă, le trimitem autorităţilor, trece un an şi după un an, dacă e să facem un rezumat, avem mai multe proleme decât aveam anul trecut. I-am trimis preşedintelui Iohannis o listă cu 10 probleme, eu vă spun că nu mai sunt 10, nu sunt nici 9, sunt 12 probleme. Adică, are sens întâlnirea asta? Unde este greşeala? La noi, că nu punem bine problema, nu sunt reale problemele sau la Administraţia României, la statul român, că nu se ţine cont de problemele noastre?” a mai spus preşedintele FADERE.

La rândul său, vicepreşedintele Asociaţiei Românilor din Italia a declarat că românii de peste granite au nevoie de ”o stabilitate, de o comunicare mai bună cu autorităţile române”, în vreme ce reprezentantul comunităţii românilor din Voivodina, Daniel Magdu, a susţinut că relaţia cu Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) este ”inexistentă”.

„Relaţia noastră cu DPRRP se poate defini ca una inexistentă, deci DPRRP nu există pentru românii din Serbia, în special vorbesc despre românii din Voivodina. Ba chiar mai mult, dacă nu există, ar fi fost bine să nu ne facă piedici. Deci, să ştim dacă nu putem conta pe instituţiile statului român şi dacă doar suntem limitaţi la declaraţii, să ni se spună asta şi să mergem pur şi simplu acasă şi să spunem: uitaţi, nu vom fi ajutaţi, poate suntem lăsaţi de izbelişte, să ne descurcăm cum ştim noi. Dacă da, să vedem cum, când, să sperăm să nu se repete situaţia din anii trecuţi şi să vedem dacă putem să lucrăm sau nu”, a mai spus Daniel Magdu.

Preşedintele Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuţi, academicianul Vasile Tărâţeanu, a vorbit despre desfiinţarea şcolilor în limba română din zona Cernăuţi, subliniind că nu a văzut niciun protest al autorităţilor române faţă de aceste demersuri şi a cerut ”Ţării-Mamă o atitudine mai puternică în relaţiile cu statele vecine în apărarea drepturilor naţionale” ale românilor.

La rândul lor, reprezentanţii romanilor din Regiunea Odessa au povestit despre ”continuarea practicilor sovieticilor de divizare a programei şcolare în limba moldovenească şi limba română” şi au imputat lipsa de continuitate în politica DPRRP în privinţa românilor care trăiesc în afara frontierelor României. 

Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Maria Ligor, a admis că ”activitatea DPRRP lasă de dorit”, în lunile următoare trecându-se la schimbarea şi simplificare procedurilor, astfel încât finanţarea prin intermediul Departamentului ”să fie mai simplă, mai uşoară”.

”După părerea mea, modul în care ani de zile Departamentul a finanţat proiectele prezentate de asociaţiile româneşti de peste graniţă nu este cel mai bun, cel mai eficace. În esenţă, un ciclu deschis de proiecte ar fi, după părerea mea, mai potrivit decât o singură sesiune la începutul anului şi o mai mare transparenţă, poate o componenţă a comisiei care aprobă proiecte poate mai deschisă către participare şi a altora, nu doar a funcţionarilor din Departament. Şi cred că e o chestiune de săptămâni, vom prezenta un nou ghid de finanţare care să includă aceste modificări. Principiul de la care pornim este simplificarea. E foarte posibil să deschidem o nouă sesiune de finanţare în această toamnă”, a spus Maria Ligor. 

Aproximativ 100 de lideri de asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din vecinătatea României şi Diaspora participă la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, în perioada 15-21 august.

Marţi, La Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului va lua parte la lucrări şi fostul preşedinte al României, Traian Băsescu.

Printre subiectele ce urmează să fie dezbătute se numără "România şi românii de pretutindeni, în contextul provocărilor actuale; consecinţele Brexit asupra românilor; conflicte inter-religioase şi manifestările de xenofobie din Europa”, "Necesitatea definitivării politicilor publice în relaţia statului român cu comunităţile româneşti din vecinătatea României şi de pretutindeni”, "Legea votului prin corespondenţă”, "Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor pentru 2018”, "Drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani şi relaţiile bilaterale ale României cu statele de domiciliu - cazurile Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Albania, Grecia”, "Cetăţenia română un drept necesar păstrării identităţii românilor din vecinătate şi Balcani”, "Finanţarea minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani”, "Comunităţile româneşti din vecinătate şi din Balcani între afirmare identitară şi deznaţionalizare”, dar şi "Aspecte ale raportului dintre etnie, confesiune şi comportamentul electoral în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş” şi "Priorităţi privind păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita”.

Cursanţii universităţii, din ţară şi din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia sunt tinerii studenţi, profesori, masteranzi, doctoranzi cu preocupări privind promovarea valorilor naţionale, convieţuirea interetnică şi afirmarea identităţii culturale, lingvistice şi confesionale în medii multietnice.

De asemenea, vor fi prezenţi jurnalişti de la principalele instituţii mass-media din ţară, dar şi din Republica Moldova, Ucraina, Italia şi Serbia.

Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului este organizată de Centrul Cultural Topliţa, împreună cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni din Bucureşti şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Institutului Cultural Român, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, al Primăriei şi Consiliului Local Voşlăbeni, în cadrul unui proiect finanţat de Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe.