REPORTAJ VIDEO Referendumul din Olt a reaprins vechile rivalităţi din judeţ: „Ceauşescu nu a vrut să fie Romanaţi“

În Caracal, fosta capitală a judeţului Romanaţi, campania pentru redenumirea judeţului Olt este în floare

Pe lângă referendumul pentru familie, locuitorii judeţului Olt mai au o problemă de rezolvat weekendul acesta. Ei trebuie să voteze dacă sunt de acord ca judeţul lor să primească şi numele de Romanaţi, ca o reparaţie morală pentru fostul judeţ desfiinţat în comunism. Acest referendum a împărţit judeţul lui Ceauşescu în două tabere de orgolii.

Râul Olt, care traversează judeţul ce îi poartă numele, pare să fie hotarul rivalităţii dintre locuitori, împărţindu-i în: oltenii de dreapta şi oltenii de stânga. Nu ne referim la opţiunile politice, ci la poziţia lor pe hartă care deschide discuţii istorice despre apartenenţă la regiunea Olteniei.

Pe scurt, până în 1950, când au fost desfiinţate cele 58 de judeţe şi au apărut, după „modelul sovietic“, 28 de regiuni, în dreapta râului Olt exista judeţul Romanaţi, cu reşedinţa la Caracal. Aici intrau şi oraşele Balş şi Corabia. Oltenia avea înainte cinci judeţe: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea şi Romanaţi. Judeţul Olt, aflat de partea stângă a râului, aparţinea de regiunea Argeş. Astfel, slătitenii, care erau munteni, au intrat mai târziu în familia oltenilor.

Când s-a revenit la judeţe prin reforma din '68, judeţele cu tradiţie istorică precum Făgăraş, Turda, Someş, Târnavele, Trei Scaune, Fălciu, Tutova, Roman, Putna, Muscel şi Romanaţi nu şi-au mai recăpătat locul pe harta României. Astfel, Romanaţiul a fost absorbit de judeţul Olt şi a pierdut localităţi întregi şi în favoarea judeţelor vecine Teleorman şi Dolj, printre care şi localitatea Islaz, cu o deosebită încărcătură istorică.

De aici frustrarea cetăţenilor din dreapta Oltului, care vorbesc şi acum cu mândrie despre „unul dintre cele mai bogate judeţe din România“ - Romanaţi. Istoricii spun că reforma a fost un capriciu de-al lui Ceauşescu, născut la Scorniceşti, care ar fi fost obsedat de faptul că marea Oltenie nu cuprindea şi ţinuturile sale natale.

„Ce înseamnă Romanaţi? Vine de la Roma-nates, născuţi la Roma, e vorba de originea noastră latină, cum să renunţi ala aşa ceva?!“, spune istoricul Dumitru Botar. „Caracalul a fost lăsat cum nu trebuie, când noi am aşteptat, s-a terminat cu Slatina, în care s-a investit masiv, şi am crezut că se va investi în al doilea oraş, care era Caracalul, a venit Scorniceştiul la rând“.

Aşadar, am mers la Caracal, la Slatina şi la Scorniceşti pentru a afla ce au de spus oltenii despre schimbarea numelui judeţului Olt în Olt-Romanaţi şi am descoperit o rivalitate declarată între vechii şi mai noii olteni. Foştii romănăţeni spun că această greşeală a trecutului trebuie reparată, însă nu prea sunt satisfăcuţi cu jumătăţi de măsură, spun că „e prea puţin“ o alăturare a numelor. Unii sunt ceva mai radicali şi singurul lucru care i-ar mulţumi ar fi un „divorţ“ teritorial şi revenirea la două judeţe separate. Cei mai tineri, care s-au născut în deja reformatul judeţ Olt, nu prea înţeleg sensul schimbării după atâta vreme. În Slatina şi Scorniceşti prea puţini arată înţelegere faţă de frustrările şi nostalgiile caracalenilor şi majoritatea au spus că votează NU. Aici se ridică şi problema cheltuielilor suplimentare pentru schimbarea actelor şi a numerelor de înmatriculare. Chiar dacă Consiliul Judeţean le oferă asigurări că toate acestea vor fi schimbate atunci când vor ajunge la data expirării, un nor de suspiciune planează deaspura localnicilor.

Toate aceste contraste şi replicile savuroase ale taberelor rivale sunt surprinse în reportajul care urmează: