REPORTAJ Românii fug de testul consumului de alcool

Caravana Alcohelp va ajunge în 30 de localităţi urbane şi rurale FOTO Eduard Enea

Iniţiativa unui ONG de a depista cât de expuşi sunt românii la dependenţa de alcool s-a lovit de reticenţa trecătorilor, care au refuzat un simplu test privind consumul de băuturi alcoolice. În cinci ore, reprezentanţii ONG-ului au reuşit, totuşi, să completeze aproape 200 de teste, un volum mai mare faţă de anii precedenţi, arată specialiştii.

Deşi România este plasată pe locuri fruntaşe la nivel european în privinţa consumului de alcool pe cap de locuitor, cei mai mulţi refuză să răspundă la întrebări sau preferă să ignore campaniile duse în această direcţie. Caravana Alcohelp, amplasată joi în Centrul Vechi din Capitală, a reuşit să atragă interesul a 200 de persoane în numai cinci ore.

Aceştia au mers la standul Alianţei pentru Luptă Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT), unde peste 10 reprezentanţi ai asociaţiei erau „înarmaţi“ cu chestionare, sfaturi şi răspunsuri utile legate de consumul problematic de alcool. Cu toate acestea, cei mai mulţi bucureşteni i-au ocolit pe voluntarii care încercau să aplice testul Audit, un instrument de evaluare a severităţii consumului de alcool folosit la nivel internaţional, creat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În ciuda acestui fapt, specialiştii spun că faţă de ceilalţi ani, interesul a crescut.
 
Ce dezvăluie testul Audit

Au fost totuşi români care au acceptat să fie testaţi, toţi sub protecţia anonimatului, pentru a nu fi tentaţi să trişeze la răspunsurile din chestionar. „Cât de des beţi o băutură conţinând alcool? Niciodată, lunar sau mai rar, de 2-4 ori pe lună, de 2-3 ori pe săptămână sau de 4 sau mai multe ori pe săptămână?”, îl întreabă, zâmbind, Raluca Ivănuş, asistent social, pe bărbatul de aproximativ 35 de ani care a acceptat să răspundă la chestionar. Aceasta este doar prima din cele 10 întrebări gândite de specialişti în testul Audit. După aproximativ cinci minute de discuţie, „pacientul“ aştepta cu nerăbdare rezultatul chestionarului său.

„Eu obişnuiam să consum destul de mult, zilnic chiar, alcool. Mergeam la bere cu prietenii după serviciu, dar, după ce am început să am nişte probleme de sănătate, am renunţat. Acum nu mai consum decât foarte rar, la diverse ocazii, pentru că mi-am dat seama cât de nociv este alcoolul pentru sănătate. (...) Sunt curios să văd dacă se bea în România”, a explicat tânărul, care lucrează în domeniul IT.

Cu toate acestea, rezultatul la testul Audit, aplicat de asistentul social de la ALIAT, a indicat 10 puncte, ceea ce îl încadrează în categoria de risc. Concret, persoanele care obţin un punctaj între 0 şi 7 sunt încadrate la „consum nepericuols pentru sănătate”, cele care obţin un scor între 8 – 15 se încadrează la „consum riscant”, cele care au între 16 şi 19 puncte sunt încadrate la categoria „consum nociv” pentru sănătate, în timp ce persoanele care depăşesc scorul de 20 de puncte sunt direcţionate de urgenţă către un medic, în general către medicul de familie.

Parfum în loc de alcool

În cazul în care scorul este mai mare de opt puncte, în discuţie intervine şi psihologul. „Vorbim despre efectele consumului de alcool şi încercăm să îi convingem că este nevoie să meargă într-o clinică specializată, unde să beneficieze de ajutor calificat. Poate fi şi terapie medicamentoasă sau se poate rezolva strict prin şedinţe de terapie, în funcţie de cât de gravă este problema. În general, persoanele care consumă alcool sunt femei şi bărbaţi care au în jur de 40 de ani şi care au început să bea la 16-17 ani. Dependenţa se instalează în timp”, a declarat psihologul Carla Manole.

„De regulă, nu vin să se testeze. Noi suntem cei care îi abordează. Românilor le este ruşine să admită că au probleme de acest gen şi întârzie mult până să ceară ajutorul specialistului. Din păcate, sunt şi situaţii în care avem pacienţi de 20 de ani, dar şi de 70. Am avut o pacientă, profesoară de meserie, care a băut conţinutul unei sticluţe de parfum pentru că nu avea bani să îşi cumpere băutură. Acum, e abstinentă de doi ani. Cei mai mulţi, însă, recad în patima alcoolului”, a mai spus psihologul.

Medicii de familie, antrenaţi să descopere pacienţii alcoolici

O noutate introdusă din acest an în pachetul de bază o reprezintă varianta scurtată a testului Audit. Mai exact, medicii de familie vor avea posibilitatea să evalueze riscul de a dezvolta dependenţă de alcool la pacienţii pe care îi au pe listă prin intermediul riscogramei, obligatorie la asiguraţii cu vârste cuprinse între 18 şi 39 de ani.

Medicul Rodica Tănăsescu spune, totuşi, că rezultatul corect al testului depinde şi de veridicitatea răspunsurilor oferite de pacient.

„Ştim că persoanele care au astfel de probleme preferă să le ascundă. În general, bărbaţii sunt cei care consumă excesiv. Este un pas înainte faptul că s-au introdus aceste întrebări în riscogramă, se poate interveni şi la cabinetul medicului de familie, dar, dacă simţim că problema ne depăşeşte, îi trimitem către psihiatru”, a explicat doctorul.

„Avem nevoie de centre medicale”

În 2013, 700 de medici de familie din toată ţara au făcut cursuri de formare prin care au învăţat cum să depisteze persoanele aflate la risc.

„Este bine că Ministerul Sănătăţii a început să ia în serios această problemă. Depresia, spre exemplu, este direct proporţională cu cantitatea de alcool consumată de cineva. Se poate ajunge, evident, şi la sinucideri. Există o cantitate de alcool care nu trebuie depăşită şi sunt necesare campanii care să arate efectele nocive ale consumului”,  a declarat Gabriella Bondoc, directorul medical ALIAT.

Potrivit acesteia, în România este o mare discrepanţă între nevoile acestor pacienţi şi ceea ce oferă sistemul, la ora actuală. „Vrem să dezvoltăm un proiect prin care să realizăm nişte manuale, care să fie distribuite medicilor şi liceenilor. În plus, avem nevoie de centre medicale, dar sunt mulţi doctori care nu vor să lucreze cu pacienţii cu adicţii. Vor trece zeci de ani până ce România va reuşi să scadă din consumul de alcool”, a completat Bondoc.

Program naţional destinat dependenţilor

În topul european privind consumul de alcool, România a fost depăşită doar de Belarus, Republica Moldova, Lituania şi Rusia, potrivit unui raport recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Deşi cifrele nu sunt diferite de cele din anii precedenţi, abia din 2014 acest tip de adicţie a ajuns pe agenda oficialilor din Sănătate, care intenţionează să elaboreze de anul viitor un program destinat persoanelor care au probleme de sănătate în urma consumului de alcool.

„În sfârşit, se atacă o problemă de sănătate publică spinoasă. Accesul la servicii rămâne o problemă nu doar în România, ci în toate statele membre ale OMS”, a declarat doctorul Victor Olsavszky, directorul biroului OMS România.  

Doza maximă de alcool admisă

Specialiştii consideră că doza maximă zilnică recomandată de alcool este o unitate pe zi la femei şi două unităţi pe zi la bărbaţi. Mai exact, o unitate înseamnă o bere (0,33 ml), un pahar de vin (125 ml) sau un pahar de tărie (40 ml), potrivit chestionarului de evaluare a severităţii consumului de alcool. În 2012, consumul excesiv de acool a ucis 3,3 milioane de persoane în lume.