Este drept că o imediată sondare a populaţiei va scoate în evidenţă riscuri precum sărăcia, şomajul, inflaţia, poluarea, defrişările sau  alunecările de teren, însă acest fapt nu constituie decât realitatea apropiată percepută de către cetăţeni, una reală, corectă, însă incompletă ca urmare a lărgirii conceptului de securitate într-o lume din ce în ce mai interconectată.

O altă greşeală facută în ceea ce priveşte percepţia fenomenului terorist este asocierea acestui flagel doar cu lumea musulmană şi implicit cu ideologia jihadistă, lucru total neadevărat, căci acesta a însoţit societatea umană încă din cele mai vechi timpuri. Acest fapt este valabil şi pentru România modernă care,  de-a lungul istoriei sale, a cunoscut cele mai pregnante forme ale terorismului.

8 iunie 1862, în Bucureşti, pe dealul Mitropoliei este asasinat întâiul prim-ministru al ţării, Barbu Catargiu. Important lider al mişcării unioniste, membru al conservatorilor şi unul dintre  marii oameni politici ai ţării, Catargiu este împuşcat în timp ce se afla în trăsură alături de prefectul poliţiei Nicolae Bibescu. Asasinarea acestuia rămâne  până în prezent una dintre marile enigme ale istoriei noastre.

8 decembrie 1909, Ion I C Bratianu este ţinta unui atentat eşuat.

decembrie 1915, austro-ungarii alături de germani plănuiseră un atentat prin care se urmărea asasinarea unor importanţi lideri români, printre care Emil Costinescu, Take Ionescu şi Nicolae Filipescu. Informaţiile ies la iveală după ce structurile noastre de securitate  arestează în toamna aceluiaşi an grupul celor 3, format din: Ion Baboş, Toth Ilies şi Jakob Offenberger.

17 septembrie 1916, Germania foloseşte arme bacteriologice împotriva românilor. Aviaţia acestui stat efectuează o operaţiune în sudul ţării, unde oferă bomboane infestate populaţiei. Intervenţia promtă a Bucureştiului, face ca daunele să fie minore.

noiembrie 1920, anarhistul şi promotorul comunist Max Goldstein încearcă să îl asasineze pe ministrul de interne din acea perioada,  Constantin Argetoianu. Bomba amplasată de Goldstein va distruge doar jumătatea de vagon neocupată de călători.

8 decembrie 1920, reprezintă momentul în care comunismul intră pentru prima dată în Senatul Romaniei. O face însă printr-o puternică explozie a unei bombe deturnate de acelaşi   Golstein. Ministrul Justitiei, Dimitrie Greceanu şi  senatorii Demetriu Radu şi  Spirea Gheorghiu sunt ucişi.

               Imediat, România se afundă mai  într-o eră neagră, marcată pe plan intern de violenţele care vor avea in prim plan Mişcarea Legionară. Este totodată perioada în care ţara noastră va cunoaşte cel mai bine terorismul de stat, atunci când multe asasinate politice vor fi comandate indiferent de cine va deţine puterea la Bucureşti.

iunie-noiembrie 1922, au loc aproximativ 100 de atentate teroriste orchestrate de autorităţile bulgare în judeţul Dorostor, component al Cadrilaterului. Ca şi în Caliacara, atentatele vor continua până în 1940, ele nereuşind însă a afecta îndeajuns forţele militare române.

septembrie 1923, legionarii pun la cale un plan prin care se urmărea asasinarea conducătorilor ziarelor Adevărul, Lupta, şi Dimineaţa. Acţiunea eşuează ca urmare a intervenţiei structurilor de securitate.

octombrie 1923, autorităţile dejoacă din nou un atentat orchestrat de legionari, prin care se dorea de această dată, uciderea mai multor lideri liberali.

24 octombrie 1924,  Zelea Codreanu îl ucide pe Constantin Manciu, prefect de Iaşi la acea dată. Un an mai târziu, Codreanu este achitat şi aşteptat în Gara de Nord de peste 30.000 de susţinători.

1927, spionajul românesc intră în posesia unui document secret al autorităţilor de la Budapesta, unde se menţiona că mai mulţi lideri români, printre care Ion I. C. Brătianu, I. G. Duca şi Nicolae Titulescu reprezintă ameninţări directe asupra intereselor maghiare, ameninţări ce trebuie eliminate cu orice preţ.

24 decembrie 1927, Ionel Brătianu decedează în urma unei amigdalite. Istoricii pun şi acum sub semnul întrebării adevăratele cauze ale regretabilului moment.

29 decembrie 1933, legionarii îl asasinează pe primul ministru I G Duca.

3 aprilie 1936, autorităţile dejoacă un atentat ce urma să aibă loc două zile mai târziu în Târgu Mureş. Orchestratorii au fost  mai mulţi studenţi comunişti.

29 noiembrie 1938, Corneliu Zelea Codreanu şi alţi importanţi  lideri legionari sunt ucişi lângă Tâncăbeşti din ordinul regelui Carol al II lea.

21 septembrie 1939, legionarii îl asasinează pe primul ministru Armand Calinescu, după alte câteva tentative eşuate. În replică, la comanda lui Carol al II lea, peste 500 de membri ai Cămăşilor Verzi sunt măcelăriţi fără a li se acorda măcar dreptul la judecată.

 

                 După perioada interbelică, ţara noastră cunoaşte,începând cu sfârşitul anilor 60, pentru prima dată terorismul internaţional. Acest fapt se datorează politicii regimului Ceauşescu de apropiere faţă de statele arabe, ceea ce a facut ca mii de tineri din ţări precum Egipt, Siria, Iordania, Liban, Iran sau Irak să vină la studii în ţara noastră. Aceştia au adus însă conflicte regionale, pe care le-au importat in România dând naştere unor tensiuni care nu aveau ca obiect direct statul român.

 

1968, Securitatea dejoacă un atentat al unor studenţi palestinieni care doreau să ia cu asalt Ambasada Israelului la Bucureşti şi să-l ucidă pe ambasador.

5 mai 1972, sunt arestaţi 4 arabi, bine înarmaţi, care urmăreau asasinarea premierului Golda Mair, aflată în vizită oficială la Bucureşti.

1974, mai mulţi cetăţeni români anti-comunişti au încercat să deturneze un avion ce zbura pe ruta Oradea-Bucureşti.

24 august 1975,  doi membri ai grupării Bader Meinhof sunt reţinuţi în Capitală.

1976, 22 cetăţeni străini au fost neutralizaţi în mai multe acţiuni de natură teroristă.

februarie 1977, cinci tineri clujeni, în dorinţa de a părăsi ţara, plănuiesc să detoneze aeronava TAROM care zbura spre Bucureşti.

mai 1977, este respins un atac asupra Ambasadei Iordaniei

decembrie 1977,  este înfiinţată Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă (USLA)

noiembrie 1979, ambasada Egiptului este ocupată de 100  studenţi irakieni.USLA intervine promt, arestându-i pe toţi dintre aceştia. Evenimentul nu s-a soldat cu victime.

23 august 1981,  un autobuz este sechestrat de patru indivizi care dispuneau de arme de foc după ce reuşiseră să jefuiască postul de poliţie din localitate Pui, Timiş. În schimbul eliberării ostaticilor, atentatorii au cerut suma de 30.000 de dolari precum şi un elicopter care să îi transporte în Occident. Negocierile au eşuat urmând un schimb de focuri din care a rezultat 6 morţi şi 17 gravi răniţi.

septembrie 1983, un cetăţean român încearcă să deturneze un avion ce zbura pe ruta Bucureşti-Caransebeş în scopul de a ajunge în Occident.

16 ianuarie 1984, USLA imobilizează doi români care încercau dă deturneze către Viena aeronava TAROM care se deplasa pe ruta Arad-Bucureşti

4 decembrie 1984, diplomatul iordanian Azmi Said Al-Mufti este ucis în Bucureşti. Atentatorul, Ahmad Mohammed Ali Al-Hersh, membru Al Fatah, este reţinut de Miliţie în scurt timp.

26 mai 1985, locotenent-colonelul Alecsandru Donner şi căpitanul inginer Ion Vidrean decedează în urma unei explozii puternice, încercând să dezamorseze o bombă amplasată sub autovehiculul unui diplomat iordanian. Maşina se afla parcată în faţa căminelor studenţeşti din Grozăveşti.

24 decembrie 1986, pe aeroportul Otopeni sunt arestaţi trei terorişti libanezi aflaţi în tranzit spre Orientul Mijlociu.

20 august 1991, este prevenită asasinarea ambasadorului indian acreditat la Bucureşti

decembrie 1998, este descoperită o bombă plasată sub podul Izvor din Capitală

2006, Florin Lesch încearcă să deturneze o bombă în gara din Timişoara. SRI intervine promt

2011, are loc un act terorist-simbolic, îndreptat împotriva idealurilor şi conştiinţei poporului român, în momentul în care Csibi Barna ”oechestrează” un proces în urma căruia decide spânzurarea lui Avram Iancu.

 

            Aşadar, istoria ţării noastre este clădită nu numai prin sângele vărsat în războaie, ci şi prin cel care a curs aici, în interiorul propriilor graniţe, fie că a fost vorba de crime politice, fanatism, ciocnirea unor interese externe sau dorinţa unor conaţionali de a părăsi regimul comunist. Organele de ordine, de la Cuza la SSI-ul interbelic sau la Securitate, şi-au făcut datoria vis a vis de interesul naţional. De la Moruzov la Cristescu, de la Donner la Videan sau Trosca, am avut şi vom continua să avem eroi, pe marea majoritate nu îi vom cunoaşte niciodată. Nu vom auzi de ei, nu vom şti ca au existat.

            Evident, cele expuse mai sus nu acoperă totalitatea evenimentelor de acest gen. Recomand, pentru o mult mai bună detaliere, cărţile profesorului Cristian Troncotă, printre care România şi frontul secret.

               Mineriadele sunt iarăşi un subiect de discuţie. Ceea ce trebuie să înţelegem este că violenţa, terorismul, sunt parte a istoriei, iar dacă nu cunoaştem istoria este posibil ca viitorul să ne surprindăl. Tocmai din acest motiv este esenţial să rămânem raţionali, dar şi critici în acelaşi timp, înainte de a ne avântura să vorbim despre bugetele unor instituţii de securitate sau despre strategiile publice, strategii care realistic vorbind sunt acte diplomatice. Nu o să redactezi niciodată, în actualul context internaţional, că revizionismul maghiar reprezintă o ameninţare la adresa propriei securităţi (fie ca este sau nu). Însă, ignorat înainte de 9/11, terorismul reprezintă o ameninţare reală, transfrontalieră, iar Burgas ne-a demonstrat cât de mult s-a apropiat, în timp ce istoria ne aduce aminte că nu ne este deloc străin, în ciuda unor credinţe aparente.