Relaxările „de vară“, premiză pentru valul 4 al pandemiei de COVID-19

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Relaxarea timpurie a restricţiilor poate aduce un nou val de îmbolnăviri
Relaxarea timpurie a restricţiilor poate aduce un nou val de îmbolnăviri

Autorităţile sanitare din România au relaxat mult prea devreme restricţiile anti-COVID, iar aceasta poate crea premisele pentru Valul 4 al pandemiei, e de părere cercetătorul Octavian Jurma. Asta deoarece numărul de persoane imunizate complet este încă redus, iar circulaţia tulpinilor mutante s-a intensificat în România

În România circulă intens cele trei tulpini mutante mai vechi: tulpina din Africa de Sud, tulpina din Brazilia şi tulpina britanică cu mutaţia E484K, care a generat Valul 3 al pendemiei. „Tulpina indiană a ajuns în Europa, a fost depistată deja şi în România, şi este o chestiune de timp până se va alătura acestui nou «front de lupt㻓, e de părere biostatisticianul Octavian Jurma. 

„Valul 4 s-ar putea să fie produs dintr-un mix de tulpini. De obicei, avem o singură tulpină dominantă care produce valul, cum a fost tulpina britanică în Valul 3. Acum nimeni nu ştie clar cum va arăta Valul 4 pentru că va fi ceva adaptat la situaţiile locale din fiecare ţară, nu o să fie o situaţie comună peste tot. Morala tragediei din India este bună pentru noi. Ei au considerat că au adus sub control pandemia şi s-au relaxat. Avem ce învăţa de la indieni, pentru că acelea sunt mesajele pe care le-a transmis guvernul lor: relaxaţi-vă, am învins pandemia, totul e ok, hai să revenim la normal. Normalitatea în pandemie este să te infectezi. Normal ce înseamnă? Normă. Adică lucrurile cele mai comune, cele mai probabile, cele mai fireşti. În pandemie, exact ca în război, firescul e să fii ucis. Deci, suntem într-un context complet schimbat decât înainte de pandemie şi de aceea vorbim în acest fel despre normalitate“. 

Bilanţul vaccinării: raportări festive, realitate modestă

România a depăşit pragul de 5 milioane de persoane vaccinate cel puţin cu o doză cu o lună înainte de termenul de 1 iunie pe care şi l-a propus şeful CNCAV, dr. col. Valeriu Gheorghiţă. „De la începutul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie 2020, au fost administrate 5.341.742 de doze unui număr de 3.355.073 de persoane, dintre care 1.368.404 au primit o doză şi 1.986.669 pe cea de-a doua“, arată CNCAV în raportul oficial din data de 2 mai.

Cercetătorul Octavian Jurma e de părere că nu este suficient pentru a relaxa restricţiile. „Targetul de 5 milioane (de vaccinuri până pe 1 iunie – n.r.) a fost un pretext. Avem «fully vaccinated» (n.r. - vaccinaţi complet) 1,9 milioane de persoane, ceea ce este infim, înseamnă sub 20% din 10 milioane. Noi, când facem politică, populaţia e de 21 de milioane, şi când trebuie să măsurăm procentul de vaccinare, populaţia devine de 18 milioane. Incidenţa naţională se raportează la populaţia domiciliată, adică la ăia 21 de milioane. Când măsurăm vaccinaţii, îi măsurăm la ăia 18 milioane. Se alege după criterii strict politice. Realitatea este că suntem 18 milioane în ţară şi ei speră că dacă vaccinează 10 milioane vor asigura o rată de vaccinare de 60%. Dar chiar dacă vaccinul este promovat intensiv, chiar dacă poţi să te vaccinezi doar cu buletinul, chiar dacă e zi şi noapte deschis, vedeţi că la Timişoara s-au vaccinat 7.000 din 10.000, deci niciodată nu o să vaccinăm la maximum. Maximum la care putem spera este la 70%“, a declarat Octavian Jurma.

Pericolul infectării după o singură doză rămâne

Biostatisticianul spune că după administrarea primei doze de vaccin rămâne, totuşi, un risc de infectare şi transmitere a virusului - mai mic, dar totuşi prezent -, dar şi pericolul de a „selecta“ tulpini rezistente la vaccin. „Dacă cineva se vaccinează cu prima doză şi relaxezi pe criteriul ăsta, omul se poate infecta, pentru că imunizarea completă durează 30 de zile. Deci, dacă noi avem 5 milioane de vaccinaţi, e foarte clar că, dintre aceia, doar cei imunizaţi complet sunt protejaţi şi nu sunt vectori de transmisie. Cineva vaccinat poate să facă o formă foarte uşoară de boală: aţi văzut că Alexandru Arşinel s-a infectat după vaccinare. El a fost protejat de o formă gravă, dar noi nu am fost protejaţi pentru că el a fost câteva zile un vector de transmisie“, e de părere cercetătorul. 

Când vom putea renunţa la masca de protecţie

Dr. Octavian Jurma arată că pericolul reprezentat de virusul SARS-CoV-2 este încă prezent. Asta înseamnă că nu vom scăpa curând nici de masca de protecţie, nici de restricţii. „35% din populaţie vaccinată este absolut insuficient să împiedice un nou val. Ei se bazează şi pe cei imunizaţi natural, care sunt mult mai mulţi, dar aceea este o imunitate de paie, ca să spunem aşa, faţă de imunitatea de cărămidă pe care o oferă vaccinul. Avem în jur de 40% din populaţie care a trecut prin boală. Aceşti oameni au un motiv în minus să se vaccineze şi ştim bine că tulpina braziliană a devastat zona Manaos în care imunitatea de turmă a fost de peste 60%, după unele estimări chiar peste 70%. Există studii care arată că nu avem o garanţie că scăpăm de pandemie dacă ne infectăm mulţi. Vaccinarea nu merge atât de rău cum susţin unii, dar nici pe departe atât de bine cum susţine Guvernul. Şi în Europa, multe guverne au acţionat populist, la fel ca al nostru“, a declarat biostatisticianul.

Virusul evoluează în paralel cu campaniile de vaccinare din toată lumea, iar până nu va fi eradicat, nu vom scăpa nici de măştile de protecţie. „Promisiunea de a renunţa la măşti este una absolut stupidă din punct de vedere epidemiologic. Nu poţi să promiţi oamenilor aşa ceva. La plajă, da, este normal să nu poate lumea mască. La fel, când alergi într-un parc. Pot să fie nişte excepţii de bun-simţ. Dar, în general, masca trebuie să rămână obligatorie. Este mai simplu să faci excepţii de la o regulă, decât excepţia să fie regula. Unde vaccinarea merge bine, a fost întotdeauna însoţită de măsuri de restricţie, de exemplu în Marea Britanie. Asta pentru că nu vrei ca oamenii să fie mobili, mai ales dacă sunt vaccinaţi cu o singură doză, pentru că devin o sursă de selecţie pentru noi tulpini rezistente la vaccin. Ele există şi acum se selectează, dar nu vrem să devină dominante. Orice tulpină de acest fel va fi distrusă de organism, dacă nu se transferă în 14 zile în alt organism. Ăsta este motivul pentru care carantina funcţionează de la 14 zile încolo“, a declarat Octavian Jurma. 

Paşaportul de vaccinare va deveni o realitate

Cercetătorul e de părere că paşaportul de vaccinare va deveni în curând o realitate pentru majoritatea ţărilor cunoscute ca destinaţii turistice, tocmai pentru că mulţi oameni îşi vor dori să se bucure de vacanţe fără măsuri de protecţie. 

„Până pe 1 iunie, acest paşaport verde va fi adoptat de mai toate ţările care sunt destinaţii turistice. Eu, ca turist responsabil, mă voi duce într-o ţară unde intră doar turişti vaccinaţi, pentru ca atunci când va sta cineva la masă cu mine, fără mască, nu o să îmi fac griji că respectivul este un negaţionist, să ştiu că este un om responsabil. Riscăm să scoatem din ţară oamenii responsabili şi să îi trimitem în alte ţări care nu se sfiesc să discrimineze – ca să zic aşa – între vaccinaţi şi nevaccinaţi, iar în România vor rămâne cei mai puţin responsabili. Oricum, va fi o discriminare din exterior, dacă nu o să o aplicăm şi noi“, spune biostatisticianul.

Legea anti-fumat, un precedent în chestiunea „discriminării“

Rămâne problema aşa-zisei discriminări pe care paşaportul de vaccinare o va face, inevitabil, între cei care îl acceptă şi cei care nu. „Avem o grămadă de exemple în care nu suntem toţi egali în faţa unor criterii. Fie renunţăm complet la criterii – lucru care se întâmplă la noi acum –, fie orice criteriu va discrimina: de exemplu, fumători şi nefumători. Şi uite că trăim bine-mersi: fumătorii se duc în locuri unde nu sunt un pericol public. Când avem o problemă care îi afectează pe toţi, cum este fumatul, este mult mai bine să avem o reglementare a statului, care să fie acceptabilă pentru toţi, chiar dacă îi nemulţumeşte pe unii, chiar dacă nu îi obligă să se lase de fumat. La fel şi cei care nu s-au vaccinat. Putem să creăm un set de reguli care să îi protejeze pe cei care cred în pandemie, care au nevoie de un spaţiu de siguranţă unde să nu se simtă ameninţaţi de ceilalţi. Iar cei care nu cred să rămână în nişte zone în care să poată funcţiona ca şi până acum“, a mai spus Octavian Jurma.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite