Regionalizare. Aşteptări, frici şi iluzii

De la debutul acestui an, reorganizarea administrativ-teritorială a României este una dintre temele care revine cu regularitate în discursurile politice şi în dezbaterea publică. Deşi nu există un punct de vedere oficial din partea Guvernului cu privire la detaliile reorganizării, în media au fost vehiculate diferite formule de regionalizare.

De curând au început controverse asupra viitoarelor capitale ale regiunilor, dar şi asupra limitelor până la care va fi extinsă regionalizarea.

Încă opinia publică nu are o viziune clară sau o judecată cristalizată. În percepţia publică se amestecă aşteptări exagerate, frici sau iluzii personale şi colective. La o primă vedere, observăm că percepţia este influenţată de mulţi factori: nivel de instrucţie, vârstă, habitat sau chiar zonă geografică de apartenenţă.

Posibilitatea de a crea o bulversare a întregii societăţi prin decizii arbitrare sau nepregătite este considerabilă aşadar credem că este nevoie în viitor de ample studii de impact, dezbateri publice şi studii ştiinţifice care să implice Academia Română, mediul universitar, instituţiile de cercetare şi societatea civilă, comunităţile şi angajaţii din administraţia locală sau centrală.

Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES a început un amplu proiect de cercetare socială şi analiză cu privire la impactul regionalizării asupra dezvoltării României.

Cercetarea ”Regionalizarea. Aşteptări, frici şi iluzii” face parte din seria studiilor de percepţie care prefaţează proiectul menţionat şi a avut ca scop identificarea percepţiei populaţiei cu privire la acest proces iminent prin care va trece România.Studiul de faţă a dorit să fixeze un punct de plecare, o radiografie a stadiului în care se află percepţia publică a acestui important proiect de guvernanţă.

Interpretari regionalizare by

Cercetarea a vizat următoarele aspecte:

Notorietatea temei regionalizării, gradul de informare şi de interes

-       Aproape 20% dintre cei chestionaţi nu au auzit de proiectul de regionalizare

-       Peste jumătate dintre români se consideră puţin sau deloc informaţi cu privire la aceasă temă, în timp ce 45% se declară informaţi sau foarte informaţi

-       Puţin peste jumătate dintre români se consideră puţin sau deloc interesaţi de procesul regionalizării în timp ce 48% spun că sunt interesaţi sau foarte interesaţi, dar 51% declară că au o părere bună sau foarte bună despre procesul de regionalizare - 51%, în timp ce 2% spun că nu au nici o părere bună, nici proastă, iar 41% au o părere proastă sau foarte proastă.

Impactul regionalizării asupra comunităţii

-       proporţii aproximativ egale ale respondenţilor consideră că, în urma procesului de regionalizare, procesul de colectare a taxelor la nivelul comunităţii lor s-ar îmbunătăţi (31%), ar rămâne la fel (30%) sau s-ar înrăutăţi (31%), în timp ce 7% nu ştiu ce s-ar întâmpla

-       cei mai mulţi dintre intervievaţi sunt de părere că în urma reorganizării României pe regiuni resursele bugetare la nivelul comunităţii lor s-ar îmbunătăţi - 36%, în timp ce 29% consideră că ar rămâne la fel, iar alţi 29% consideră că acest aspect s-ar înrăutăţi

-       îmbunătăţirea finanţării proiectelor de infrastructură este percepută de 43% dintre participanţii la studiu, în timp ce 27% dintre aceştia cred că ar rămâne la fel şi doar 20% consideră că s-ar înrăutăţi

-       44% dintre cei chestionaţi cred că în urma regionalizării procesul de creare a locurilor de muncă din comunitatea lor s-ar îmbunătăţi, 26% consideră că acest aspect ar rămâne la fel, în timp ce 25% consideră că s-ar înrăutăţi

-       cei mai mulţi respondenţi consideră că la nivelul comunităţii lor s-ar reduce birocraţia în urma reorganizării teritoriale pe regiuni - 40%, 27% consideră că din acest punct de vedere lucrurile ar rămâne la fel, iar 26% că s-ar înrăutăţi

-       în ceea ce priveşte îmbunătăţirea nivelului de trai în comunitatea lor drept o consecinţă a procesului de regionalizare, respondenţii sunt mai sceptici: majoritatea sunt de părere că lucrurile ar rămâne la fel - 36%, în timp ce 34% consideră că s-ar îmbunătăţi, iar 25% consideră că s-ar înrăutăţi

-       majoritatea românilor, 55%, sunt de părere că atragerea de fonduri europene la nivelul comunităţii din care fac parte s-ar îmbunătăţi o dată cu regionalizarea

-       doar 38% dintre participanţii la studiu cred că regionalizarea va determina o creştere a calităţii serviciilor publice, acelaşi procent consideră că serviciile publice vor rămâne la acelaşi nivel de calitate ca până acum, iar 16%, un procent considerabil, consideră că nivelul calităţii serviciilor publice se va înrăutăţi în urma regionalizării

-       33% dintre respondenţi consideră că drumul parcurs de cetăţean pentru rezolvarea unei probleme în urma regionalizării se va îmbunătăţi, respectiv se va înrăutăţi.

-       regionalizarea aduce cu sine speranţa că, la nivelul comunităţilor, se va îmbunătăţi cooperarea cu alte comunităţi din ţară şi din Uniunea Europeană – 46%. Această opinie se manifestă mai intens în rândul bărbaţilor, al persoanelor cu vârste peste 50 de ani şi al persoanelor cu un grad mai ridicat de educaţie.

Reorganizarea sarcinilor administrative      

-       posibilitatea ca unele dintre responsabilităţile Guvernului să fie delegate la nivelul regiunilor este foarte bine văzută de către români, 78% dintre aceştia manifestându-şi acordul în acest sens

-       politica externă este singurul segment care nu are o majoritate de opinii în ceea ce priveşte delegarea ei la nivelul regiunilor (37%)

-       alte responsabilităţi, însă, sunt acceptate de majoritatea populaţiei ca trebuind să revină în sarcina regiunilor (colectarea taxelor – 75%, ordinea publică – 81%, protecţia mediului – 86%, agricultura şi dezvoltarea rurală – 87%)

-      Guvernul de la Bucureşti ar trebui să primească, în opinia a 46% dintre români, o pondere de maximum 10% din taxele şi impozitele colectate. În ceea ce priveşte ponderea minimă din taxe şi impozite care ar trebui să rămână la nivel local, 20% dintre români consideră că aceasta ar trebui să fie între 50-70%, iar 33% sunt de părere că acest prag minim ar trebui să fie situat peste 70%.

Identitatea regională

-       majoritatea persoanelor care ar participat la studiu – 58% – consideră că cel mai important este să fie români

-       pe locul doi în preferinţele respondenţilor se află identitatea de cetăţean european – 21% -, iar pe locul trei se poziţionează identitatea de locuitor al unui oraş sau a unei comune – 17%. Doar 3% dintre participanţii la studiu sunt de părere că cel mai important aspect în ceea ce priveşte identitatea este să fie ardelean, oltean, moldovean etc.

Responsabilitatea regionalizării

-       procente aproape egale din populaţie consideră că actuala clasă politică poate, respectiv nu poate gestiona cu succes procesul de regionalizare a României

-       majoritatea românilor, 60%, consideră că partidul pe care l-au votat la alegerile parlamentare ar susţine procesul de regionalizare

-       56% dintre participanţii la studiu consideră că cetăţenii ţării ar trebui să ia decizia privind forma de regionalizare cea mai bună

-       o proporţie foarte mare dintre respondenţi – 89% - este de părere că prin alegeri ar trebui să fie ales conducătorul regiunii

-       majoritatea subiecţilor  - 83% - declară că pentru ei este important sau chiar foarte important cine anume va conduce regiunea

-       percepţia populaţiei asupra desfiinţării judeţelor nu este foarte bine conturată, respectiv procente egale – 48% - au o părere bună, respectiv proastă despre acest aspect

-       72% au o părere bună despre diminuarea atribuţiilor instituţiei prefectului

Caracteristicile cercetării

Volumul eşantionului: 1.221 indivizi de 18 ani şi peste

Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naţional.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,8%

Perioada anchetei: 23-25 ianuarie 2013
 

Regionalizare, asteptari, frici si iluzii by

Acest articol a fost publicat prima dată pe blogul personal.