Rata fertilităţii din oraşele din România este în creştere. De ce aleg femeile să devină mame după vârsta de 30 de ani

Numărul copiilor care se nasc în mediul urban a crescut în ultimii trei ani. Astfel, dacă în 2014 se năşteau 31,9 copii la mia de femei cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani, de la oraş, acum numărul lor a trecut de 34, arată cele mai recente statistici. „Un lucru este cert: se nasc tot mai mulţi copii la oraş, iar Bucureştiul nu face excepţie”, confirmă şi specialiştii.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, cele mai multe naşteri, 138 la o mie de femei cu vârstă reproductivă (15-49 de ani), sunt înregistrate în categoria de vârstă 20-29 de ani. În Bucureşti, însă, se nasc cu patru copii mai mulţi la o mie de femei, decât în 2012, cele mai multe mame având între 30 şi 34 de ani. 

„Observăm şi noi, în Bucureşti, o dorinţă mai mare de a aduce pe lume un copil, după destul de mulţi ani în care cifrele erau fie constante, fie în scădere. Nu putem decât să ne bucurăm, deşi nu trebuie să ignorăm câteva aspecte, mai ales cele care ţin de mişcarea populaţiei către mediul urban, dar şi de o creştere a vârstei la care femeile decid să facă un copil”, a explicat medicul Chadi Muheidli, specialist în obstetrică-ginecologie. 

Potrivit acestuia, decizia de a avea un copil este amânată chiar şi până la 39 de ani. „În procesul de a decide dacă fac sau nu un copil, cuplurile trec prin adevărate strategii care ţin de posibilităţile financiare, de proiecţiile de viitor, de cine şi cum va avea grijă de cel mic. Ori, toate acestea nu fac decât să amâne luarea unei decizii şi, deseori, ajungem în situaţia în care, odată asigurate condiţiile pe care şi le doresc pentru copilul lor, capacitatea reproductivă, în special a mamei trecute de 35 de ani, să nu mai fie la fel de bună”, a completat Muheidli. 

Prăbuşirea dramatică a numărului de nou născuţi

Dar, în ciuda faptului că rata fertilităţii s-a mai îmbunătăţit în mediul urban, România se confruntă cu o prăbuşire dramatică a numărului de nou-născuţi, populaţia fiind într-o continuă scădere, după cum arată şi cele mai recente statistici oficiale. Doar în luna aprilie 2017 s-au pierdut 8.376 de locuitori, adică echivalentul a trei comune medii din ţară. Cifrele îi alarmează pe specialişti, care spun că la baza declinului demografic stă descurajarea familiilor cu venituri medii în a deveni părinţi şi lipsa unor politici de redresare a natalităţii. 

Concret, în primele patru luni din acest an s-au născut peste 55.000 de copii la nivel naţional, în scădere cu 12,3% faţă de primele patru luni din 2016. În schimb şi numărul deceselor înregistrate în primele patru luni din an a fost mai mare decât cel înregistrat anul trecut, astfel că sporul natural a fost unul negativ, notează Institutul Naţional de Statistică.

Cifrele nu i-au surprins pe specialişti, care afirmă că în ciuda semnalelor de alarmă trase în ultimii ani, măsuri concrete nu au fost luate. Ba mai mult, aceiaşi specialişti sunt sceptici cu privire la propunerea primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, de a răsplăti cu 2.500 de lei cuplurile care fac copii în Bucureşti. 

„E o măsură populistă, nu te poţi baza pe politici locale, pentru că asta înseamnă să creezi zone cu aglomerări demografice şi zone părăsite. Politicile trebuie să vină de la nivel central. Avem nevoie de copii pe zona medie a societăţii, care să fie educaţi, sănătoşti psihic şi fizic. Din păcate, declinul e tot mai accentuat şi de faptul că numărul naşterilor scade şi că nu există nicio măsură în afară de acea indemnizaţie de creştere a copilului care să încurajeze cuplurile să devină părinţi. Nu sunt motivate familiile tinere, asta e clar”, spune Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor. 

Sociolog: „Nu ştim exact câţi suntem”

La rândul său, sociologul Alfred Bulai susţine că este foarte posibil ca în România să nu mai fie 18 milioane de cetăţeni, aşa cum se arată în statisticile oficiale. „În realitate, nu ştim exact câţi suntem. Nu avem cifre concrete, sunt tineri care au decis să plece, au rămas acolo, au făcut copii în străinătate. Sistematic, după anii 2.000, a scăzut populaţia. Problemele demografice sunt grave în timp, mai ales dacă nu există forţă de muncă”, a subliniat Bulai. 

Instabilitatea economică de la noi din ţară este un alt motiv pentru care tot mai puţini tineri care au sub 30 de ani aleg să devină părinţi. „Trebuie sprijinită generaţia tânără - să aibă acces la spaţiu locativ, să obţină mai uşor credite, să li se ofere locuri de muncă. Dacă în următorii nu vom ajunge la trei copii de cuplu vom asista la depopularea României. Şi toţi se uită apatici şi nu înţeleg că prin migraţie, nu este exclus ca în zeci de ani să nu mai fim majoritari”, a declarat, pentru „Adevărul”, profesorul Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, arătând că pierderile sunt mai mari decât câştigurile.

Natalitate scăzută şi în alte ţări 

România nu este singura ţară din Uniunea Europeană care înregistrează un declin demografic. Dimpotrivă, tendinţa este aceeaşi în întreaga Europă, unde an de an se nasc tot mai puţini copii. Pentru a veni în sprijinul familiilor care şi-ar dori copii dacă ar avea siguranţă economică, o parte din guverne au luat măsuri pentru a le sprijini. În Danemarca, experţii au constatat că 10% din bebeluşii danezi sunt concepuţi în timpul vacanţei. În prezent, rata natalităţii în Danemarca este de 1,67 de copii pentru o femeie. 

O situaţie asemănătoare este şi în Germania, unde rata natalităţii a scăzut la 1,4 copii pentru o femeie. La rândul lor, autorităţile din Franţa au pus la punct un sistem prin care să ofere sprijin financiar familiilor care vor să facă doi sau mai mulţi copii. Discuţii pentru stimularea natalităţii există şi în Japonia, Coreea de Sud şi Rusia, arată OECD.

Mortalitatea infantilă a scăzut

Statisticile vin şi cu veşti bune. Astfel, cifrele arată că mortalitatea infantilă din România a scăzut în aprilie 2017 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, fiind înregistrate108 decese ale unor copii cu vârsta de sub un an, comparativ cu 111 în aprilie 2016. Este a doua lună de scădere a mortalităţii infantile, după o creştere puternică în decembrie şi mai ales în ianuarie. 

În întregul an 2016, în România au murit 1.381 copii cu vârsta sub un an, comparativ cu 1.503 în 2015.