RAPORT Românii trăiesc în „cutii de chibrituri umede“ şi cu toaleta în curte

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Românii trăiesc în cutii de chibrituri umede şi cu toaleta în curte. FOTO: Adevărul
Românii trăiesc în cutii de chibrituri umede şi cu toaleta în curte. FOTO: Adevărul

România este ţara din UE cu cel mai mare procent de populaţie care trăieşte în „condiţii severe“, se arată în ultimul index european al excluziunii în locuire. Concret, statisticile arată că România se află pe primul loc la procentul de populaţie care locuieşte în locuinţe supraaglomerate. Mai exact, 48% din români stau în case mici.

Puţin mai bine decât noi stau letonii, bulgarii şi croaţii. La polul opus se află Cipru (doar 2,4% din populaţie stă în locuinţe supraaglomerate), Malta (2,9%) şi Belgia (3,7%).

Acelaşi raport arată că ţara noastră are şi rata cea mai mare de cetăţeni care locuiesc în condiţii severe (19,8%). În condiţii oarecum asemănătoare trăiesc ungurii, letonii şi bulgarii. De partea cealaltă se află Cipru (1,3%), Irlanda(1%) şi Finlanda (0,7%).

Şi deşi trăim în case mici şi fără condiţii – fiind recunoscuţi ca a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană (după Bulgaria) – plătim peste 40% din veniturile noastre pentru utilităţi şi întreţinerea locuinţei. Mai exact, statisticile arată că România este pe locul cinci în privinţa procentului de populaţie (14,4%) care cheltuieşte aproape jumătate din venituri pentru casă. La capătul celălalt se poziţionează Finlanda (4.4%), Cipru (3,1%) şi Malta (1,4%).

Locuinţele din mediul rural, fără toalete în curte

„De departe, aspectul cel mai grav este cel al «ratei severe a deprivării de locuire» un termen prin care Uniunea Europeană înţelege supraaglomerarea şi una dintre următoarele: umiditate excesivă datorită acoperişului sau zidurilor deficitare, lipsa unei băi, lumină naturală insuficientă sau toaletă în afara locuinţei. 43% dintre familiile sărace şi aproximativ 20% dintre toate familiile din România se găsesc în această situaţie. Concret, acest lucru dovedeşte că locuinţele din mediul rural sau din oraşele foarte mici au în majoritate nu numai toaletă în curte, ci şi condiţii improprii din punct de vedere spaţial, multe familii extinzându-se ca număr de membri fără ca locuinţa să fie mărită în consecinţă“, a explicat Mateescu.

Umiditate excesivă datorită acoperişului sau zidurilor deficitare, lipsa unei băi, lumină naturală insuficientă sau toaletă în afara locuinţei

În continuare, sociologul afirmă că majoritatea ţărilor stau mai bine la capitolul condiţiilor de locuire pentru că „urbanizarea care s-a realizat acolo a reprezentat un proces mai eficient în contrast cu normele comuniste/ceauşiste care au efect asupra României chiar şi după zeci şi zeci de ani. În al doilea rând, în aceste ţări, familiile cu venituri medii dispun de un capital mai mare pentru extinderea locuinţei şi alte lucrări de mentenanţă. Relevantă este şi ponderea mare a populaţiei rurale, în special în est, unde condiţiile de trai, inclusiv de locuire, în afara oraşelor sunt sensibil mai grele. De asemenea, acestea s-au preocupat mai mult de reînnoirea spaţiilor locative. Aici mă refer la capitalul şi disponibilitatea investitorilor imobiliari de a înlătura locuinţe vechi, improprii pentru locuire în secolul 21, şi de a construi în locul lor locuinţe mai spaţioase şi moderne“, a conchis Mateescu.

România oferă prea puţine locuinţe sociale

Sute de persoane aplică în fiecare an pentru o locuinţă socială. Sunt cazuri în care unii dintre aceşti oameni rămân pe lista de aşteptare chiar şi după 10 ani de la prima solicitare adresată autorităţilor locale. În 2016, doar la nivelul Bucureştiului, erau 3.406 de persoane evacuate şi  9.959 de persoane încadrate sub titulatura de ,,cazuri sociale" care au aplicat pentru a primi o locuinţă socială. Totodată, erau disponibile numai 18 locuinţe sociale, potrivit unei centralizări realizată de Primăria Capitalei.

La nivel naţional, în 2014, erau oficial 28.000 de locuinţe sociale în contextul în care au fost înregistrate 67.000 de solicitări pentru o astfel de locuinţă, conform FEANTSA. Mai grav este că de acestea nu beneficiază tocmai cei care au mai mare nevoie. De pildă, daca eşti o persoană fără venituri, victimă a violenţei domestice sau fost deţinut nu ai foarte multe şanse să primeşti o locuinţă socială. Motivul: dosarul tău s-ar putea să nu acumuleze suficiente puncte. Prin urmare, cele 67.000 de cereri nu reflectă nevoia reală de locuinţe sociale în contextul în care multe persoane vulnerabile nici nu mai depun cereri.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite