RAPORT Proporţia tinerilor care îşi „beau minţile” a crescut îngrijorător. Românii beau de două ori mai mult alcool decât e indicat

RAPORT Proporţia tinerilor care îşi „beau minţile” a crescut îngrijorător. Românii beau de două ori mai mult alcool decât e indicat

Un consum „periculos” de alcool înseamnă absorbţia a peste 210 grame de de alcool pur pe săptămână la bărbaţi şi peste 140 de grame la femei (un pahar de vin sau o halbă de bere are 10 grame) FOTO Shutterstock

Fenomenul „binge drinking” – consumarea rapidă a unor cantităţi mari de alcool a devenit un fenomen „îngrijorător” în rândul tinerilor , se arată într-un raport al OECD. În România, 7,5% din persoanele peste 15 ani practică băutul sportiv, arată un raport din 2010.

Ştiri pe aceeaşi temă

În timp ce consumul mediu de alcool a înregistrat în general o uşoară scădere în ultimii 20 de ani în ţările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltate Economică (OECD), „consumul excesiv” de alcool în rândul tinerilor creşte, conform raportului citat de Agerpres.

„Nivelurile de «consum periculos» şi de «supra-alcoolizare episodică» la tineri, îndeosebi la femei, au crescut în multe ţări din OECD', arată organizaţia în raportul intitulat 'Să luptăm împotriva folosirii nocive a alcoolului'.

Un episod de „binge drinking” corespunde ingerării a cinci-opt pahare de alcool la o singură ocazie, cum ar fi o petrecere sau o ieşire în oraş. Un consum „periculos” de alcool înseamnă absorbţia a peste 210 grame de de alcool pur pe săptămână la bărbaţi şi peste 140 de grame la femei (un pahar de vin sau o halbă de bere are 10 grame).

Românii consumă în medie 21 de litri de alcool pur pe an, arată un raport al World Health Organisation din 2010, depăşind astfel de două ori cantitatea maximă indicată de specialişti.

În ceea ce priveşte beţiile ocazionale, circa 20% din bărbaţii români consumatori de alcool şi aproape 3% din femei recunosc că li se întâmplă des. De altfel, 4% din bărbaţii români sunt dependenţi de alcool şi 1% din românce.

Tinerii au acces prea uşor la alcool

Fenomenul „binge drinking” este cauzat parţial de faptul că băuturile alcoolizate pot fi cumpărate mai uşor de către tinerii consumatori, afirmă raportul. În plus, „produsele alcoolizate concepute special şi comercializate pentru a plăcea tinerilor băutori au contribuit şi ele la schimbarea atitudinii tinerelor generaţii faţă de alcool”, arată OECD. Datorită reclamelor adresate tinerilor, aceste produse sunt asociate cu petreceri, muzică, seducţie şi sporturi.

Mai mult, consumul excesiv de alcool „este adesea o formă de socializare” pentru tineri, un mod de a se integra în rândurile celorlalţi, menţionează raportul, adăugând că tinerii cumpără „tot mai mult” alcool ieftin din supermarketuri chiar înainte să iasă la o petrecere.

„Tendinţele observate la tineri constituie o problemă majoră din punct de vedere social şi de sănătate publică”, apreciază OECD. Consumul excesiv duce la riscuri mai mari de accidente, îndeosebi rutiere, şi răniri şi nu numai atât: cantităţile mari de alcool reprezintă un risc serios pentru sănătate, indiferent de vârstă.

Tot mai mulţi tineri spitalizaţi din cauza beţiilor crunte

În Australia, numărul tinerelor de 18-24 de ani spitalizate din cauza alcoolului s-a dublat între 1996 şi 2006, în timp ce în Statele Unite numărul tinerilor din aceeaşi categorie de vârstă internaţi în spital în comă alcoolică a fost cu 25% mai mare între 1999 şi 2008.

În acelaşi timp, vârsta primului pahar de alcool şi a primei beţii a scăzut de la începutul anilor 2000, potrivit unui sondaj realizat în ţările membre ale OECD. Proporţia băieţilor care la 15 ani nu au băut niciodată alcool a scăzut de la 44% în 2011 la 30% în 2009, iar a celor care, la aceeaşi vârstă, s-au îmbătat cel puţin o dată, a urcat de la 30% la 43% în aceeaşi perioadă.

Acest fenomen intervine în contextul în care consumul mediu de alcool în cele 34 de ţări membre ale OECD, estimat la 9,1 litri de alcool pur pe locuitor şi pe an, a avut tendinţa să scadă în ultimii 20 de ani (-2,5% între 1992 şi 2012).

Media ascunde însă tendinţe divergente îndeosebi în Europa: consumul a crescut în Marea Britanie şi Irlanda, dar a scăzut destul de evident în Italia, Franţa, Germania, Portugalia şi Spania. Printre cei mai mici consumatori de alcool se numără turcii, israelienii şi italienii.

OECD cuprinde 34 de ţări membre, dezvoltate (Statele Unite, ţări din Uniunea Europeană, Australia, Japonia, etc.) şi emergente (Mexic, Chile, Turcia, etc.).
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: