RAPORT Cât de fericiţi sunt românii comparativ cu alţi europeni

RAPORT Cât de fericiţi sunt românii comparativ cu alţi europeni

Românii nu sunt foarte mulţumiţi de nivelul de trai FOTO Adevărul

România se află în ultima parte a unui clasament european care măsoară gradul de fericire şi calitatea vieţii cetăţenilor europeni, aşa cum o percep ei. Românii nu sunt satisfăcuţi de nivelul de trai din ţară, arată cele mai recente date din raport, colectate în 2016. Însă nu doar românii sunt nemulţumiţi, ci şi croaţii, ciprioţii şi grecii, subliniază documentul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Concret, raportul European Quality of Life Survey 2016 evidenţiază modul în care schimbările sociale şi economice din Europa au schimbat percepţia cetăţenilor din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene şi vine după un document similar, elaborat în 2011. 
 
Dimensiunile abordate în raport se referă la starea de bine, optimism, stare de sănătate, standardele de viaţă, informaţii referitoare la locul de muncă şi, printre altele, aspecte referitoare la calitatea serviciilor sociale dar şi percepţii privind excluziunea socială. 
 
Din perspectiva cetăţenilor europeni, economia şi piaţa muncii sunt într-o continuă dezvoltare, dovadă faptul că în 2016 s-au făcut cele mai multe angajări pe piaţa muncii din Uniunea Europeană, ceea ce a contribuit la reducerea şomajului. 
 
Piaţa europeană a muncii, mai ofertantă 
 
În acelaşi timp, piaţa muncii a devenit ofertantă chiar şi pentru persoanele mai în vârstă, arată raportul. Dacă în 2010 numărul celor expuşi la sărăcie depăşea 117.7 milioane, în 2012 a fost atins un prag de 123,6 milioane de persoane expuse la sărăcie, care ulterior a scăzut până la 118 milioane în 2016. 
 
Potrivit documentului citat, media europeană privind fericirea este 7.4 în timp ce media europeană privind calitatea vieţii este 7.1, România fiind în ambele situaţii sub media europeană. 
 
Nivelul de satisfacţie al cetăţenilor este acelaşi pe întreg parcursul vieţii în doar şase ţări din 28, notează raportul. În România, în schimb, acesta scade odată cu înaintarea în vârstă. Atât calitatea vieţii cât şi nivelul de fericire cresc odată cu creşterea venitului. Educaţia influenţează şi ea într-o mare măsură, completează cercetătorii. 
 
Care sunt nemulţumirile românilor
 
Românii nu sunt foarte optimişti, fiind plasaţi tot în jumătatea inferioară a clasamentului, conform răspunsurilor oferite la sondaj. De pildă, procentul de optimism exprimat de aceştia în 2007 era de 54% iar în 2016 este de 63%. Românii nu văd cu ochi prea buni nici viitorul propriilor copii, se mai arată în document. La pol opus se situează suedezii, danezii şi irlandezii, care consideră că perspectivele economice şi sociale pentru copii şi nepoţi sunt optimiste. 
 
Raportul european arată că românii reuşesc să facă faţă cu greu problemelor cu care se confruntă zi de zi, depăşind cu mult media europeană. Aceştia susţin că le este greu să îşi revină la normal după ce întâmpină probleme financiare, de pildă. La pol opus se situează finlandezii şi suedezii, care trec cu uşurinţă peste situaţiile dificile, bărbaţii revenindu-şi mai uşor decât femeile. 
 
Şi nivelul de satisfacţie privind condiţiile de trai este moderat în România, trendul fiind însă unul pozitiv, conform studiului, unde Grecia şi Bulgaria sunt plasate pe ultimele locuri. Raportul evidenţiază că, în anumite ţări, între care şi România, populaţia preferă să economisească bani privându-se de fructe şi legume sau de carne. De asemenea, amână vizitele la doctor sau pe cele la medicul dentist. 
 
Cum economisesc românii bani
 
Raportul evidenţiază că, în anumite ţări, între care şi România, populaţia preferă să economisească bani privându-se de fructe şi legume sau de carne. De asemenea, amână vizitele la doctor sau pe cele la medicul dentist. În total, 20% din europeni au declarat că au cumpărat carne mai ieftină şi 8% spun că au renunţat la fructe şi legume pentru a păstra bani. Atunci când vine vorba de amânarea vizitelor la medic, europenii preferă să sară peste vizita la dentist decât peste consultaţia la un medic generalist. 
 
Cercetarea din 2016 evidenţiază şi care este proporţia celor care nu au reuşit să îşi plătească telefonul sau chiria. De altfel, România se află printre ţările unde chiriile se plătesc către proprietari fără ca sumele respective să fie fiscalizate, informează documentul. O situaţie similară este întâlnită în Grecia şi în Bulgaria. 
 
Românii au raportat lipsa unor dispozitive adecvate pentru încălzire sau răcorire, diferenţele între ţările europene din această perspectivă referitoare la confort fiind majore. „Aceste diferenţe trebuie evaluate nu doar în funcţie de nivelul de sărăcie. În acest context e important să identificăm grupurile vulnerabile, această problemă afectând 14% din persoanele fără un loc de muncă, 12% din cele cu venituri minime”, spun cercetătorii. 
 
Ce notă au dat românii sistemului de sănătate
 
Un capitol distinct în raport vizează accesul la medic, listele de aşteptare fiind cele care îi împiedică pe anumiţi europeni să beneficieze de tratament şi servicii medicale de calitate. Spre exemplu, 57% din români susţin că timpul lung de aşteptare e principala problemă atunci când merg la consultaţie. Probleme similare au raportat şi Malta şi Grecia. 
 
Românii sunt nemulţumiţi de calitatea serviciilor de sănătate, notează documentul. Mai exact, aceştia au dat nota 5.9 serviciilor de sănătate de care au beneficiat în 2016 şi o notă mai mare îngrijirilor din spital, respectiv 6.2. Medicii de familie şi generaliştii au primit nota 7.1 de la respondenţii studiului. Cei mai mulţumiţi de calitatea serviciilor medicale de la ei din ţară sunt austriecii, finlandezii şi nemţii. 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările