RAPORT EUROPEAN Sănătatea la români a rămas în evul mediu

În România există 2,5 medici la mia de locuitori FOTO Adevărul

În România există doar 2,5 medici la mia de locuitori, pacientul nu ştie exact ce înseamnă prevenţia şi preferă camera de gardă a spitalelor decât vizita la medicul de familie. Pus în imposibilitatea de a avea acces la investigaţii de înaltă performanţă şi fiind nevoit să aştepte luni bune pentru un RMN sau pentru un CT, asiguratul român este unul dintre cei mai nedreptăţiţi europeni.

Acestea sunt concluziile raportului „Sănătatea pe scurt: Europa 2014”, elaborat de Comisia Europeană. Potrivit documentului, România înregistrează un deficit major din punct de vedere al aparaturii medicale de înaltă performanţă.

Comparativ, Italia, Grecia şi Finlanda sunt ţările cu cele mai multe CT-uri şi RMN-uri pe cap de locuitor, în timp ce la polul opus se situează Ungaria şi România. Mai mult, acelaşi raport mai arată că în ţări precum Germania şi Franţa, dotate cu aparatură de înaltă performanţă, se face abuz de investigaţii de acest tip. Asta în timp ce în anul 2012 mii de pacienţi români au ajuns pe liste de aşteptare de luni de zile şi tot nu au reuşit să beneficieze de investigaţii CT sau RMN, arată acelaşi raport european.

Speranţa de viaţă şi bolile care-i răpun pe europeni

Privaţi de servicii medicale performante, românii sunt, în continuare, printre europenii care au cea mai mică speranţă de viaţă, atât în cazul bărbaţilor cât şi în cazul femeilor, în timp ce nordicii înregistrează cea mai scăzută rată a mortalităţii, mai arată raportul. Cercetătorii au remarcat că ţări precum Franţa şi Germania au reuşit, în ultimii ani, să facă suficiente eforturi încât să reducă mortalitatea prin bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în cele două state menţionate, dar şi în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.

O altă patologie care îi răpune pe capete pe europeni, este cancerul. În 2012, de exemplu, cancerul de plămân a fost, de departe, principalul ucigaş din această categorie, urmat de cancerul de colon şi cel de prostată, asta în cazul bărbaţilor, în timp ce europencele au murit, în principal, din cauza cancerului uterin.

Lipsa vaccinării, un semnal de alarmă

Raportul european mai arată că cei mai mulţi dintre europeni (80% ) mor după vârsta de 65 de ani. În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, ea se menţine la un nivel scăzut în majoritatea ţărilor europene, excepţie făcând, şi de această dată, România şi Bulgaria, în ţara noastră înregistrându-se şi un număr mare de copii prematuri la naştere.

În ceea ce priveşte bolile transmisibile, cercetătorii europeni atrag atenţia în raport că lipsa vaccinării a readus în prim plan rujeola, hepatita B şi tusea convulsivă, cu toate că toate cele trei pot fi prevenite prin vaccinare, prin calendarele naţionale de imunizari stabilite de fiecare stat membru în parte.

România, printre ţările care au raportat epidemii

Deşi cele mai multe state europene reuşesc să ţină sub control patologiile infecţioase, ţări precum România, Spania, Italia, Belgia şi Irlanda au raportat epidemii de rujeolă, categoriile afectate fiind copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 4 ani, dar şi cei cu vârste între 5 şi 14 ani.

Şi asta în condiţiile în care statele membre UE şi-au stabilit un ţel în 2010: acela de a eradica rujeola. În acest sens însă este nevoie, potrivit specialiştilor, de o rată a vaccinării care să nu coboare sub 95%. „De ani buni în România foarte mulţi părinţii refuză să-şi vaccineze copiii”, atrag atenţia autorităţile române. Un alt motiv pentru care rata vaccinală a scăzut ţine de discontinuităţile în aprovizionarea cu vaccinurile necesare, care ar trebui achiziţionate din fonduri ale Ministerului Sănătăţii. Tot discontinuităţi, însă de această dată la nivel de tratamente, s-au raportat şi în cazul pacienţilor români infectaţi cu virusul HIV.

România a tăiat din paturile de spital

Potrivit raportului, deşi România este una dintre ţările în care pacienţii ajung frecvent la camera de gardă a spitalelor, Ministerul Sănătăţii a luat decizia de a tăia din paturile de spital. Oficialii de la Sănătate se apără însă arătând că s-a luat decizia de a nu mai încuraja internările continue militându-se pentru rezolvarea problemelor de sănătate în regim de internare de zi. De altfel, raportul citat subliniază că două treimi din paturile de spital de la nivel european sunt alocate pentru internările de zi.

La ora actuală, cele mai multe paturi per capita există în spitalele din Germania şi din Austria, unde şi numărul de internări şi externări este ridicat.

Cazurile de obezitate, în creştere

Criza economică a contribuit, pe termen lung, la creşterea numărului de cazuri de obezitate. În medie, unul din şase adulţi din statele membre UE este obez. Concret, există o legătură între dificultăţile financiare şi obezitate: indiferent de venit sau bunăstare, persoanele care trec prin perioade de dificultăţi financiare sunt mai  expuse către această boală. Obezitatea tinde să fie mai răspândită în cadrul grupurilor defavorizate, arată raportul.