RAPORT Costurile ascunse ale educaţiei: 4.500 de lei pe an. Dovada că învăţământul gratuit este o legendă

RAPORT Costurile ascunse ale educaţiei: 4.500 de lei pe an. Dovada că învăţământul gratuit este o legendă

Părinţii achită 1.000 de euro pe an pentru a-şi ţine copiii la şcoală FOTO Adevărul

Părinţii din România ajung să achite chiar şi 1.000 de euro pe an pentru şcolarizarea copiilor, costul ascuns fiind calculat de Organizaţia Salvaţi Copiii, într-un raport recent, ce urmează să fie prezentat la Comitetul ONU pentru Drepturile Copiilor. Documentul mai scoate în evidenţă declaraţia unui copil de 13 ani care spune că: „Profesorii fac discriminare din cauza religiei, culorii, banilor din familie”.

Concret, documentul, ce va fi adus în atenţia forului internaţional pe 3 octombrie, la Geneva, conţine indicatori urmăriţi de Salvaţi Copiii pe parcursul a şapte ani, respectiv 2008 - 2015 şi aduce cifre relevante privind accesul la educaţie, discriminarea din rândul copiilor români, dar şi date referitoare la vaccinare, incidenţa bolilor şi situaţia mortalităţii infantile.

Raportul subliniază din start că jumătate din copiii români trăiesc în sărăcie şi excluziune socială, diferenţa între ţara noastră şi restul ţărilor membre ale Uniunii Europene fiind majoră. În timp ce 52,2% din copii sunt trăiesc în risc de sărăcie, media europeană este de doar 28%, conform documentului citat.

„În niciun domeniu, din cele trei definitorii - educaţie, protecţie socială şi sănătate - nu putem vorbi de propritate acordată copiilor în procesul de alocare a resurselor publice”, notează specialiştii de la Salvaţi Copiii România, potrivit cărora autorităţile române alocă cele mai mici procente din PIB acestor politici.

4.500 de lei, costul pentru şcolarizarea unui elev

Referitor la accesul la educaţie, Salvaţi Copiii atrage atenţia că deşi învăţământul românesc este gratuit prin lege, părinţii sunt nevoiţi să scoată bani grei din buzunar pentru a-şi ţine copiii la şcoală. Mai exact, participarea copiilor la învăţământul public ajunge să îi coste pe părinţi echivalentul a 4.5000 de lei pe an, per elev.

„Costul total mediu alocat per copil este de 1490 RON, iar per familie este de 1.954 RON (având în vedere şi familiile cu mai mult de un copil şcolar)”, subliniază raportul.

Potrivit documentului, şi cifrele legate de abandonul şcolar sunt îngrijorătoare. Doar la nivelul anului 2013, aproape 366.000 de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 17 ani nu urmau nicio formă de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial sau profesional. Într-un singur an, respectiv în perioada 2012 - 2014, 24.000 de copii au abandonat sistemul de învăţământ, autorii raportului precizând că autorităţile nu deţin, în momentul de faţă, date exacte cu privire la dimensiunile reale ale neparticipării şcolare.

Abandonul şcolar a ajuns la cote alarmante

Statistici ale Eurostat, Biroul European de Statistică, arată că la sfârşitul anului şcolar 2014-2015, rata părăsirii timpurii a şcolii a crescut cu 1,8% în numai 2 ani, de la 17,3% (2012-2013) la 19,1%.

Printre cei care se confruntă cu o vulnerabilitate crescută sub aspectul participării la educaţie se numără copiii romi, dicrepanţele între gradul de şcolarizare al acestora şi al celorlalţi copii, aparţinând altor etnii, fiind majore. Mai exact, 42% din copiii romi cu vârste între 6 şi 15 ani au mers la grădiniţă, comparativ cu 87% dintre copiii altor etnii.

Organizaţia neguvernamentală notează şi că, deşi s-a solicitat în repetate rânduri crearea unei instituţii independente, de tipul Avocatul Copilului, care să preia atribuţiile menţionate de Comitetul ONU, acest lucru nu s-a întâmplat până acum. În România, însă, toate problemele ce ţin de respectarea drepturilor copilului se află în subordinea unui departament semi-specalizat, aflat în coordonarea autorităţilor de stat.

În ceea ce priveşte discriminarea, ea este prezentă în şcoli în proporţii care îi îngrijorează pe specialişti. „Profesorii fac discriminare din cauza religiei, culorii, banilor din familie”, spune o elevă de 13 ani, consultată de cei de la Salvaţi Copii. Micuţii care au intrat în legătură cu organizaţia neguvernamentală au semnalat numeroase alte problemele legate de accesul la educaţie.

Discriminare directă sau mascată în şcoli

Spre exemplu, documentul subliniază că cei cu probleme de sănătate mintală sunt discriminaţi nu doar de profesori ci şi de colegii de clasă, în timp ce copiii cu dizabilităţi reuşesc cu dificultate să îşi găsească un loc în învăţământul de masă. Totodată, au fost semnalate numeroase cazuri de discriminare şi segregare bazate pe rezultate şcolare şi comportament.

„Discriminarea, direct sau mascată,  continuă să fie una dintre poverile care îl însoţesc pe copil, de la gradiniţă şi până la inserţia pe piaţa muncii. În primul rând, vorbim despre discriminarea pe criterii  economice: în faţa sărăciei, un copil este dezarmat, pentru că sărăcia duce, de multe ori, la un stigmat social”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al Salvaţi Copiii România.

Raportul ce va fi prezentat în octombrie la Geneva vine şi cu o serie de cifre referitoare la gradul de toleranţă al copiilor români. De pildă, 14% din copii susţin că ar fi de acord să aibă un coleg infectat cu HIV, în timp ce 59% ar fi împotrivă. Totodată, 34% din elevi afirmă că ar fi de acord să aibă un coleg de bancă cu dizabilităţi fizice, în timp ce doar 30% nu ar avea vreo problemă cu un coleg care să aibă dizabilităţi psihice uşoare.

Copiii cu altă orientare sexuală, stigmatizaţi

Printre cei mai stigmatizaţi, nu doar în şcoală, ci şi în familie şi comunitate, sunt copiii care au o altă orientare sexuală, mai notează documentul citat.

Referitor la problemele sistemului de sănătate şi modul în care acesta se axează pe problematica copiilor, raportul arată că mortalitatea infantilă se menţine la un nivel foarte ridicat în România, vulnerabili fiind în special românii care trăiesc în mediul rural şi care nu au acces la medici specialişti.

Concret, jumătate dintre decesele în rândul copiilor sub cinci ani sunt evitabile, principalele cauze înregistrate la nivelul anului 2013 fiind bolile aparatului respirator, leziunile traumatice şi cauzele externe.

În ceea ce priveşte serviciile de sănătate, ele sunt concentrate în special în mediul urban, afectaţi fiind tot copiii care locuiesc la sate. Tot în ultimii ani s-a remarcat o scădere a acoperirii vaccinale cu vaccinurile cuprinse în calendarul naţional de imunizare, mai notează raportul, în care se arată că bolile prevenibile prin vaccinare au reapărut, fapt care îi îngrijorează pe specialişti.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: