RAPORT Statele UE nu îi apără suficient pe romi. Banca Mondială arată că România ar câştiga anual miliarde de euro din integrarea lor pe piaţa muncii

RAPORT Statele UE nu îi apără suficient pe romi. Banca Mondială arată că România ar câştiga anual miliarde de euro din integrarea lor pe piaţa muncii

Ziua Internaţională a Romilor, marcată pe 8 aprilie FOTO Adevărul

Romii sunt tot mai mult victime ale violenţelor în Europa, arată un raport al organizaţiei Amnesty International, dat publicităţii cu ocazia Zilei Internaţionale a Romilor, pe 8 aprilie. Mai mult, un raport al Băncii Mondiale arată că integrarea romilor ar fi o politică economică inteligentă pentru România, care i-ar aduce beneficii financiare de până la trei miliarde de euro anual.

Ştiri pe aceeaşi temă

Integrarea romilor ar fi o politică economică inteligentă pe care România ar putea să o adopte, având în vedere creşterea populaţiei rome apte de muncă pe fondul îmbătrânirii populaţiei generale şi cheltuielilor sporite cu pensiile şi asistenţa socială, arată un raport al Băncii Mondiale (BM), citat de Mediafax.

Specialiştii BM arată că estimarea numărului de romi din România este greu de făcut din cauză că nu sunt disponibile date privind etnia la nivelul statelor membre UE, dar şi din cauză că familiile rome nu sunt dispuse, de multe ori, să-şi dezvăluie identitatea etnică în faţa autorităţilor, se menţionează în raport.

Ultimele date din 2011 indicau că aproximativ 613.000 de români, reprezentând circa 3,3% din populaţia ţării, şi-au declarat etnia romă. Pe de altă parte, potrivit estimărilor experţilor, disponibile la nivelul Consiliului Europei, populaţia romă din România număra în 2010 între 1,2 milioane şi 2,5 milioane de oameni, reprezentând o pondere între 6,5 şi 13,5% din populaţia ţării.

Astfel, în funcţie de numărul de romi estimat, între 6 şi 20% din cei care intră în prezent pe piaţa muncii din România sunt romi. Mai mult, în timp ce populaţia aptă de muncă din România va scădea, conform statisticilor, cu 30% până în 2050, populaţia romă aptă de muncă va creşte.

Rată de angajare mai mică în rândul romilor

Pe de altă parte, rata de angajare şi nivelul veniturilor romilor sunt în prezent mult sub cele înregistrate la nivelul întregii populaţii. În 2011, 66% din bărbaţii şi 53% din femeile cu vârste între 15 şi 64 de ani - apţi de muncă - erau angajaţi, în timp ce numai 42% din bărbaţii romi şi 19% din femei din acelaşi segment de vârstă aveau slujbe, incluzând munca la negru. 

Totodată, date fiind ratele scăzute de angajare, dar şi faptul că romii sunt plătiţi foarte puţin, venitul bărbaţilor romi care muncesc este estimat la numai 20% din venitul tuturor bărbaţilor din România, iar al femeilor rome, raportat la populaţia muncitoare feminină, este de 12%.

Integrarea romilor nu se impune numai din punct de vedere moral, ci şi ca o politică economică benefică pentru România, se arată în raport.

Îmbătrânirea populaţiei va determina creşterea costurilor cu pensiile şi serviciile de sănătate în viitorul apropiat. Însă, asigurarea unor şanse egale pe piaţa muncii pentru romi ar putea conduce la creşterea mai rapidă a productivităţii, la sporirea colectării de taxe şi la scăderea cheltuielilor de asistenţă socială.

Miliarde de euro din salarii echitabile

O estimare făcută de Banca Mondială în 2008 indică o creştere economică între 887 de milioane şi 2,9 miliarde de euro anual şi beneficii fiscale între 202 şi 675 milioane de euro pe an, prin aducerea veniturilor romilor la acelaşi nivel cu cele ale întregii populaţii.

Totodată, incluziunea romilor ar ajuta România să-şi atingă obiectivele europene pentru 2020, printre care scăderea populaţiei aflate la limita sărciei de la 22%, în 2011, la 21%, creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, de la 64 la 70% şi creşterea ponderii românilor între 30 şi 34 de ani cu studii superioare, de la 22 la 27%.

În prezent, 84% din populaţia romă se află la limita sărăciei, iar 90% au o situaţie materială precară, faţă de 22 şi respectiv 32% din populaţia generală. 

Într-o gospodărie de romi, venitul mediu lunar este de 101 euro, faţă de 218 euro într-o gospodărie a unor non-romi din aceeaşi comunitate.

Nouă din 10 romi au o stare materială precară, aproximativ 40% dintre copiii romi sunt malnutriţi şi numai 37% dintre cei cu vârste între 3 şi 6 ani merg la grădiniţă, mai arată datele Băncii Mondiale.

La 16 ani, numai 29% din băieţii romi şi 18% din fete mai sunt la şcoală. Un sfert dintre romi nu ştiu să scrie şi nici să citească.

Dacă un copil provine dintr-un cartier în care majoritatea copiilor sunt romi, există o probabilitate de la 31 la 60% ca el să studieze într-o şcoală sau o clasă specială de romi. Aproximativ o treime din romii care caută de lucru sunt discriminaţi.

La vârsta de 55 de ani, romii au o şansă de 54% să sufere de o boală cronică sau să aibă o problemă de sănătate. În medie, speranţa lor de viaţă este cu şase ani mai mică decât a non-romilor.

Raportul Băncii Mondiale se bazează pe date din Studiul Regional privind Situatia Romilor (SRR) realizat în 2011 de ONU, prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Acest raport este un rezumat al unui studiu mai detaliat intitulat "Diagnosticare şi Recomandări privind Politicile de Incluziune a Romilor în România" ("Diagnostics and Policy Advice for Roma Inclusion in Romania"), ce va fi pus la dispoziţia factorilor interesaţi, în vederea planificării pentru perioada de programare a fondurilor UE 2014 - 2020, adoptării unei noi Strategii Naţionale de Incluziune a Romilor, a unor strategii specifice de sector, a noii legislaţii în domeniu, precum şi pentru a decide în privinţa alocărilor bugetare ministeriale şi judeţene, pentru a ajuta Romania să-şi atingă obiectivele europene pentru 2020 privind incluziunea socială.

Studiul Amnesty International: lipsa de reacţie în UE vizavi de problemele romilor

„Guvernele sunt reticente în a recunoaşte amploarea problemei şi se arată lipsite de reacţie atunci când trebuie să lupte împotriva acesteia”, susţine Marco Perolini, cercetător la Amnesty International.
 
Spre exemplu, organizaţia atrage atenţia asupra rolului poliţiei în Franţa, acuzată că „hărţuieşte” această minoritate în cursul demolării taberelor acestora, acţiune ce s-a accelerat în 2013 cu desfiinţarea a 165 de tabere în care locuiau circa 20.000 de persoane.
 
Organizaţia acuză, de asemenea, forţele de ordine că nu îi protejează suficient pe romi şi că nu anchetează întotdeauna pentru a îi găsi pe vinovaţii de agresiunile împotriva lor.
 
Manifestaţii împotriva romilor în Republica Cehă 
 
Studiul Amnesty International scoate în evidenţă şi cazul Republicii Cehe, unde grupuri de extremă-dreapta au organizat în 2013 manifestaţii împotriva romilor fără să fie urmate de o condamnare clară din partea autorităţilor. În oraşul Duchov, însuşi primarul a participat la unul din aceste marşuri.
 
În Grecia, asociaţia acuză poliţia că nu a intervenit în cursul unui atac comis, în ianuarie 2013, cu cocteiluri Molotov şi pietre asupra locuinţelor comunităţii rome din Etoliko (vest).
 
Amnesty îndeamnă guvernele să se asigure că poliţiştii nu utilizează disproporţionat forţa în timpul intervenţiilor în taberele de romi, să-i urmărească cu mai multă eficacitate pe cei care comit acte cu caracter rasist şi să întocmească statistici cu privire la violenţele împotriva romilor.
 
Băsescu: 50% din romi au sub opt clase 
 
În opinia preşedintelui Traian Băsescu, o mare parte dintre romii care s-au integrat nu îşi mai recunosc etnia. „O mare parte dintre romii care s-au integrat, care sunt ingineri, profesori, medici, politicieni sau oameni de afaceri nu îşi mai recunosc etnia”, a spus şeful statului român la Bruxelles, cu ocazia summit-ului „Incluziunea socială a romilor prin promovarea acţiunii la nivel local”. 
 
Preşedintele a prezentat situaţia comunităţii de romi din ţara noastră, precizând că peste 50% din cei care lucrează au un nivel de educaţie sub opt clase, iar romii care au absolvit studii profesionale, licee sau studii superioare au mai multe dificultăţi în a se angaja în locuri de muncă adecvate pregătirii lor.
 
Traian Băsescu a vorbit şi despre mortalitatea infantilă, în rândul acestei comunităţi, care este de două până la şase ori mai mare decât media generală, adăugând că 12,5% din femeile rome nu au efectuat nicio vizită medicală înainte de a naşte.
 
Jumătate din romi nu sunt eligibili pentru cursuri de calificare 
 
Şeful statului a mai afirmat că proporţia de copii romi înscrişi în învăţământul primar este de 64%, faţă de 98,9% media naţională, atrăgând atenţia asupra faptului că „tematica discriminării, intoleranţei şi a rasismului constituie puncte slabe şi în pregătirea cadrelor didactice”.
 
Potrivit şefului statului, determinanţii abandonului şcolar sunt, în primul rând, sărărcia, urmată de obţinerea în mod repetat de rezultate slabe la şcoală.
 
„Aproape jumătate dintre romi, conform legislaţiei actuale, nu sunt eligibili pentru cursuri de calificare profesională, care să le ofere o diplomă recunosctă oficial, pentru că nu au absolvit ciclul de învăţămând obligatoriu”, a mai spus Traian Băsescu.
 
Copiii romi, integraţi în sistemul de educaţie cât mai devreme
 
Incluziunea timpurie a copiilor romi în sistemul de învăţământ este o temă care preocupă întreaga comunitate europeană, susţin reprezentanţii Ministerului Educaţiei.
 
De altfel, specialiştii prezenţi zilele acestea la Conferinţa de la Bucureşti a Băncii Mondiale spun că sunt necesare mecanisme de sprijinire a copiilor de vârstă preşcolară şi a familiilor acestora, în procesul de tranziţie de la etapa de preşcolar la cea de elev.
 
„Accentul s-a pus în mod special pe politicile pe care Marea Britanie şi Ungaria le-au adoptat în privinţa incluziunii timpurii a copiilor romi în sistemul de învăţământ, însă, s-au alăturat discuţiei şi experţi din Norvegia şi Federaţia Rusă. Participanţii au subliniat riscul pe care îl reprezintă neincluderea copiilor romi în educaţia timpurie, risc generat deopotrivă de statutul de marginal pe care comunitatea majoritară tinde să îl aplice comunităţii minoritare rome, dar şi de dezavantajele economice şi, implicit, educaţionale, pe care le au în sânul familiei”, se mai arată în comunicatul Ministerului Educaţiei.
 
Conform studiilor prezentate în cadrul conferinţei care se încheie azi, rata de succes în ceea ce priveşte achiziţiile educaţionale şi tranziţia din sânul familiei în sistemul instituţionalizat de învăţământ este mult mai mare pentru un copil provenit dintr-o familie din clasa de mijloc sau dintr-o familie avantajată financiar.
 
Grupurile dezavantajate şi susceptibile a nu fi incluse în sistemul naţional de educaţie sunt reprezentate, în medie, de copiii proveniţi din mediul rural şi de cei proveniţi din familiile sărace. Aceştia nu reuşesc până la vârsta de 3 ani să îşi dezvolte un vocabular de peste 1.000 de cuvinte, aşa cum ar fi normal, după cum demonstrează studiile realizate de specialiştii în educaţie, prezenţi la Conferinţa de la Bucureşti.
 
Ministru suedez, „furios” pe România pe tema romilor
 
Ministrul suedez pentru Afaceri Europene Birgitta Ohlsson şi-a exprimat marţi „furia” faţă de România, care i-a refuzat propunerea de ajutor extern pentru cheltuirea fondurilor europene destinate integrării romilor, relatează AFP.
 
„Sunt furioasă, dezamăgită şi îmi pare rău. Dar nu vom abandona”, a declarat Ohlsson într-un interviu acordat cotidianului Dagens Nyheter.
 
Ministrul a dezvăluit că Guvernul român se opune instalării unui grup de experţi ai Uniunii Europene (UE) care ar permite ca bugetele puse la dispoziţie de către Bruxelles să ajungă efectiv la romi. „Cred că este o problemă de inerţie şi prestigiu politic: nu se vrea ca alte ţări să se amestece în afacerile politicii interne. În plus, nu este un lucru cu care guvernele şi aleşii români să câştige alegeri. Mă înfurie dezinteresul pe care l-au arătat pentru acest subiect”, a continuat ministrul.
 
Conform unor date de la Comitetul de Acţiune al Primăriei Stockholm, citate de către Dagens Nyheter, 90% dintre cerşetorii din capitala suedeză sunt români.
 
Pe aceeaşi temă: 
 
 
Preşedintele Traian Băsescu a prezentat, în deschiderea summitului privind incluziunea romilor, problemele cu care se confruntă comunitatea romă şi soluţiile pentru integrarea socială a acestora.
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: