Raed Arafat a învăţat de la japonezi ce măsuri trebuie luate în cazul producerii unui cutremur mare

De la începutul acestui an, în România s-au produs 12 cutremure cu magnitudinea de peste 4 pe scara Richter, ultimul având loc pe 10 septembrie în zona seismică Vrancea. Pentru a putea preveni un potenţial dezastru dar şi pentru a lua cele mai bune măsuri în cazul unui cutremur, specialiştii români s-au pregătit în Japonia, ţară afectată frecvent de seisme puternice.

Printre cei care s-au specializat în Japonia se numără şi secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), doctorul Raed Arafat. Asta pentru că, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, coordonat de Arafat, este cel care trebuie să reacţioneze în cazul unui potenţial cutremur care ar putea afecta populaţia.

În consecinţă, Ambasada Japoniei în România şi Departamentul de Intervenţii în Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al României organizează pe data de 26 septembrie 2014, de la orele 17:00, la Universitatea Politehnica din Bucureşti, Amfiteatrul ”Radu Voinea” (AN010), conferinţa cu tema ”Prevenirea dezastrelor şi măsuri în cazul producerii unui cutremur – învăţate din experienţa japoneză”, în cadrul căreia o expunere va fi susţinută de Raed Arafat.

Cutremurele mici mai eliberează din energia din zonă

În ciuda activităţii seismice din ultima perioadă, Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) susţine că deşi aceasta este mai intensă este normal ca ea să fluctuaţii.

„Anul acesta este ceva mai activ faţă de anii precedenţi. Nu cred că această activitate ar ieşi prea mult din regimul activităţilor din Vrancea, nu aş considera că este un semn că ar veni un cutremur mare, însă zona Vrancea e capabilă să producă cutremure mari”, a spus Mircea Radulian.

Mai mult, acesta a precizat că lipsa totală a cutremurelor sau numărul extrem de mare al acestora ar trebui să ne îngrijoreze. Cu toate acestea, Radulian a explicat că seismele mici şi dese nu reprezintă o garanţie absolută împotriva apariţiei unui seism de mari proporţii.

„Cutremurele mici mai eliberează din energia din zonă şi mai pot amâna un cutremur mare, dar totuşi nu mă aştept la o eliberare prea mare de energie care să amâne cutremurul mare”, a explicat Mircea Radulian, arătând că o eliberare mai consistentă are loc la cutremure între 6 şi 7 grade pe scara Richter, însă acestea au lipsit în ultimii ani.

Un cutremur catastrofal pentru Vrancea înseamnă 7,1 pe Richter

Gheorghe Mărmureanu, fostul director al INFP, preciza că în următorii ani nu va avea loc un cutremur catastrofal în România.

„Cutremur catastrofal pentru zona Vrancea înseamnă 7,1 grade pe scara Richter. Nu avem cum să anticipăm un astfel de cutremur, în ciuda sistemului performant pe care îl avem de câţiva ani. Cutremurele de 4,9 în Vrancea nu au nicio relevanţă. Ele devin importante abia de la magnitudinea 7 în sus, or de asta nici nu poate fi vorba”, a explicat profesorul.

Ce trebuie să conţină kit-ul în caz de cutremur

Potrivit unui comunicat emis de Habitat for Humanity România, în cazul unui cutremur fiecare familie ar trebui să aibă deja un plan de urgenţă. Concret, fiecare membru trebuie ştie ce să facă acasă, la şcoală sau dacă seismul are loc când membrii familiei sunt separaţi unul de celălalt. 

De asemenea, trebuie stabilit un loc de întâlnire în care toţi membri să ştie să ajungă. Totodată, este indicat ca o rudă sau un prieten din afara localităţii să poată fi persoană de contact în cazul unui seism. Fiecare membru al familiei trebuie să memoreze numărul de telefon al persoanei cu pricina. 

Pe de altă parte, trebuie să aveţi la îndemână un kit de urgenţă care să fie uşor de transportat. Acesta trebuie şi să conţină:

• Apa care este esenţială pentru supravieţuire. Trebuie să aveţi rezervat cel puţin doi litri de apă pentru fiecare persoană. Este recomandat să aveţi sticle mici de plastic care trebuie puse într-un loc răcoros, la întuneric. În cazul în care după cutremur veţi avea acces la apă din alte surse, fierbeţi apa timp de minim 10 minute şi apoi după răcire se poate consuma în siguranţă.
• Mâncarea. Alegeţi mâncare care nu trebuie păstrată în frigider, care nu trebuie gătită sau preparată precum conserve de mâncare preparată: fasole fiartă, mazăre, peste, carne, fructe, vegetale, cereale, biscuiţi, lapte pasteurizat, sucuri, cafea, ceai (îmbuteliate), mâncare specială pentru copii sau pentru persoane care necesită un regim special (diabetici). Includeţi în pachet şi un deschizător de conserve.

În cazul în care aveţi animale de companie, nu uitaţi să puneţi deoparte mâncare şi apă şi pentru pentru acestea. 

Atât pentru apă, cât şi pentru mâncare, notaţi pe etichetă data cumpărării. Proviziile trebuie înlocuite la fiecare câteva luni, în funcţie de data expirării produselor.

Ce mai trebuie să conţină kitul:

• Saci de dormit, pulover şi şosete călduroase, tricouri, pelerină de ploaie.
• Trusă de prim ajutor (medicamente: analgezice, antiseptice). Dacă în familia dumneavoastră sunt persoane care au nevoie de medicamente speciale sau urmează un tratament, includeţi medicamentele în trusă. De asemenea, trebuie să adăugaţi şi rolă de faşă, bandaj sau pansamente la plic, prosoape şi săpun.
• Fluier cu care să puteţi cere ajutor.
• Radio şi baterii de rezervă (înlocuiţi bateriile de rezervă la fiecare 12 luni)
• Lanterne şi baterii de rezervă (1 lanternă / persoană). Păstraţi-le lângă pat, în maşină şi la locul de muncă (împreună cu baterii de rezervă).

De asemenea, specialiştii recomandă ca în geanta de urgenţă să puneţi actele familiei sau copii, depozitate în pungi de plastic care se închid ermetic.

- testamente, poliţe de asigurare, contracte, acţiuni

- paşaportul, actele de identitate, carnetul de sănătate

- bani lichizi, monezi

- actele conturilor din bănci

- certificate de naştere, de căsătorie

- numere de telefon importante

Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

Un nou cutremur s-a produs luni dimineaţă în zona Vrancea

Un nou cutremur de 2,6 pe scara Richter s-a produs, luni dimineaţă, în zona seismică Vrancea. Acesta s-a produs la o adâncime de 98 de kilometri.

Mircea Radulian: Se poate vorbi de o intensificare a activităţii tectonice, însă este normal ca aceasta să aibă fluctuaţii

Cutremurul produs sâmbătă seară, la ora 21.18, în zona seismică Vrancea, în judeţul Buzău, a avut 5 pe scara Richter şi este cel mai puternic de la începutul anului, potrivit Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP). Cutremurul a fost anunţat iniţial de INFP ca având 5 grade, iar la scurt timp a fost evaluat la 4,9 grade. În prezent, pe site-ul institutului, se arată că seismul a avut magnitudine de 5 pe scara Richter.

Cutremur de 5 grade în Vrancea. Seismul s-a resimţit şi în Capitală

Un cutremur de 5 pe scara Richter s-a produs, sâmbătă seară, la ora 21.18, în zona Vrancea. Seismul a avut loc la o adâncime de 134 de kilometri şi s-a resimţit şi în Bucureşti.