Pufuleţii, pe cât de îndrăgiţi, pe atât de nocivi. De ce sunt periculoşi pentru sănătate

Pufuleţii, deşi ieftini şi gustoşi, preferaţi deopotrivă de copii şi adulţi, sunt extrem de nocivi pentru sănătate. Asociaţia pentru Protecţia Consumatorului a realizat un studiu pe produse tip snacks-uri/pufuleţi ce se regăsesc pe piaţa din ţara noastră, trăgând un semnal de alarmă privind consumul pufuleţilor.

Studiul APC arată că peste 50% din produse nu sunt recomandate şcolarilor şi preşcolarilor din cauza conţinutului mare de sare. Mai mult, din punctul de vedere al numărului de E-uri (aditivi diferiţi), aceştia variază între 1 şi 6: 6,25% din produse conţin 6 aditivi; 12,5% din produse conţin 3 aditivi; 6,25% din produse conţin 1 aditiv.

Studiul relevă faptul că „59% din produsele analizate conţin o cantitate mai mare de 5 grame acizi graşi saturaţi, astfel de produse nu sunt recomandate copiilor, 38% din produsele analizate conţin între 1 şi 8 aditivi alimentari, 38% din produsele analizate conţin arome sintetice, 34% din produsele analizate conţin sare iodată, 31% din produsele analizate conţin între 2 grame de sare şi 3 grame de sare per 100 grame produs, 22% din produsele analizate conţin potenţiatori de gust şi aromă, 22% din produsele analizate conţin extract de drojdie. Conţinutul de caşcaval pudră variază între 0,1% şi 0,5%”, se arată în cercetare.

Ce aditivi conţin pufuleţii

1) E621- monoglutamat de sodiu

Aditivul alimentar cu funcţie de potenţiator de aromă este sarea de sodiu a acidului glutamic. Pentru uz industrial, se obţine prin fermentaţie bacteriană din melasă. Glutamatul monosodic se utilizează pentru a accentua aroma şi gustul natural al alimentelor. Glutamaţii conferă gustul "umami", considerat ca fiind al cincilea gust de bază, alături de cel dulce, acru, sărat şi amar. Se poate adăuga în orice aliment, inclusiv în băuturi alcoolice sau nealcoolice în proporţie de până la 1%, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare.

„O proporţie mai mare de 1% nu va putea accentua mai mult gustul, dar poate să-l denatureze. Unele studii au evidenţiat un potenţial neurotoxic al glutamaţilor asupra copiilor şi chiar asupra adulţilor, în timp ce alte studii nu. Totuşi, potenţialul neurotoxic este real, deoarece glutamatul (ca şi aspartatul din Aspartam) este un neurotransmiţător, iar bariera sangvină cerebrală, care asigură protecţia creierului de toxine şi neurotransmiţători în exces nu este suficient dezvoltată la copii, iar la adulţi poate să nu protejeze toate zonele cerebrale sau să fie deteriorată. Astfel, glutamatul se transformă într-o aşa-numită excitotoxină, care stimulează excesiv neuronii, distrugându-i”, arată APC. 

Monoglutamatul de sodiu este foarte folosit îşi n pateurile vegetale. Doza de încorporare în alimente: 0,01. Se poate adăuga în orice aliment, inclusiv în băuturi alcoolice sau nealcoolice în proporţie de până la 1%, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare. O proporţie mai mare de 1% nu va putea accentua mai mult gustul, dar poate să-l denatureze.

În general nu se produc efecte secundare, aditivul fiind considerat sigur de către Comisia comună a experţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie. Sunt însă unele persoane care acuză amorţeală, slăbiciune, tremurături, ameţeli, dureri de cap şi palpitaţii ("Sindromul restaurantului chinezesc"), sau chiar probleme respiratorii, atacuri de panică, schimbări bruşte de dispoziţie, hiperactivitate, greaţă etc. Unii cercetători japonezi corelează consumul excesiv şi îndelungat de glutamaţi cu unele boli degenerative ale creierului şi ochilor.

2) E330 - acid citric 

Aditiv alimentar din categoria regulatorilor de aciditate, fiind utilizat şi ca aromatizant. Potenţează efectul antioxidanţilor şi gelificanţilor şi contribuie la formarea emulsiilor. În mod natural, acidul citric se găseşte în fiecare celulă vie. Pentru uz industrial se obţine prin fermentarea melasei sau zahărului în prezenţa mucegaiului Aspergillus niger. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse pe bază de fructe, legume, lapte, în uleiuri şi grăsimi neemulsionate şi emulsionate, produse de panificaţie, patiserie, cofetărie etc., cât şi în produse destinate sugarilor şi copiilor mici sănătoşi, în cantităţi prevăzute de reţete. Nu produce efecte secundare nici măcar persoanelor alergice la soia sau ouă. Acest aditiv este admis în alimentele pentru copii în limitele impuse.

3)  E160c - colorant din ardei roşu

Aditiv alimentar din categoria coloranţilor naturali, obţinut din ardei roşu - Capsicum annuum. Conferă culoare roşu închis, fiind utilizat atât pentru funcţia de colorant, cât şi pentru cea de aromatizant, în dozele prevăzute de reţete. Este utilizat în cârnaţi, salamuri, pateuri. Nu au fost semnalate efecte secundare nedorite.

4) E631 - inozinat disodic

Aditiv alimentar cu rol de potenţiator de aromă. Este sarea de sodiu a acidului inozinic. Pentru uz industrial, se obţine prin fermentaţia bacteriană a zaharurilor sau din carne sau sardine, putând avea deci origine vegetală sau animală. Inozinaţii nu conferă gustul "umami" specific glutamaţilor, dar au capacitatea de a potenţa multe arome şi gusturi naturale, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în toate tipurile de produse alimentare, inclusiv în băuturi alcoolice şi nealcoolice. Descriere contraindicaţii: Persoanele astmatice şi cele suferinde de gută, reumatism, calculi renali sau biliari ar trebui să evite acest aditiv, care se descompune în purine, substanţe precursoare ale acidului uric. Nu este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici.

5) E627 - guanilat disodic

Aditiv alimentar cu rol de potenţiator de aromă. Este sarea de sodiu a acidului guanilic, un acid natural, component al acidului ribonucleic. Pentru uz industrial, se obţine din drojdie sau din sardine, putând avea deci origine vegetală sau animală. Guanilaţii nu conferă gustul "umami" specific glutamaţilor, dar au capacitatea de a potenţa multe arome şi gusturi naturale, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în toate tipurile de produse alimentare, inclusiv în băuturi alcoolice şi nealcoolice. Are aceleaşi contraindicaţii ca aditivul precedent.

6) E476 - poliricinoleat de poliglicerol - aditiv alimentar cu rol de stabilizator şi emulgator, obţinut din poliglicerol şi ulei din arborele de ricin.

Se utilizează în special în produse de cofetărie pe bază de cacao şi ciocolată, în emulsii şi paste tartinabile cu conţinut de până la 41%grăsime şi în sosuri pentru salate. Cantitate maximă zilnică permisă/corp: 7,5 mg/kg corp. Se utilizează în cantitate de 5g/kg şi în emulsii şi paste tartinabile şi în sosuri pentru salate, în cantitate de 4g/l. Nu este permis în alimente destinate sugarilor şi copiilor mici.

7) Sarea de calciu a acidului lactic (E270), regăsită în 6,25% dintre produse, este un acid natural produs de bacterii în alimentele fermentate.

Toate alimentele fermentate sunt foarte bogate în acid lactic. Este obţinut comercial prin fermentaţia bacteriană pe amidon şi melasă. De asemenea, este produs în cantităţi mari în intestinul gros de către bacteriile proprii.

8) E635 – Ribonucleotid disodic - poate provoca alergii şi trebuie evitat de persoanele astmatice

9) Aromă de fum – produs obţinut prin fracţionarea şi purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fracţii primare de gudron şi/sau arome de fum derivate. 

Sarea, periculoasă pentru copii

Conţinutul de sare al pufuleţilor variază între 0,2- 2,5g/100g. Conform Ordinului nr. 1.563 din 12 septembrie 2008, pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi, al Ministerului Sănătăţii, produsele cu cantitatea de sare de peste 1,5 g/100g sunt nerecomandate şcolarilor si preşcolarilor, 50% din produsele analizate depăşesc cantitatea maximă admisă, necesară în consumul zilnic al unui copil. 

Studiul privind calitatea pufuleţilor face parte din Campania Naţională de Informare şi Educare: ”Să învăţăm să înţelegem eticheta!”. Prin această campanie, experţii Asociaţiei Pro Consumatori (APC) îşi propun să-i înveţe pe consumatori să înţeleagă eticheta produselor astfel încât aceştia să facă achiziţii în cunoştinţă de cauză. Totodată, Asociaţia Pro Consumatori (APC) îşi doreşte să promoveze un stil de viaţă sănătos şi să tragă un semnal de alarmă în privinţa unor produse cu o încărcătură chimică mare şi care prezintă un risc ridicat asupra sănătăţii consumatorilor. 

Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat, în ultima decadă a lunii februarie anul curent, 32 de sortimente de pufuleţi fabricate/distribuite de către mai mulţi producători de pufuleţi, pe baza cărora a făcut analiza de faţă.