Proiectul ministrului Sănătăţii / Sistemul public de sănătate ar fi ucis-o pe Larissa
0
Larissa Angiletta, o fetiţă de şapte luni din Timişoara, ar fi fost avortată dacă mama nu avea opţiunea de a merge la un spital privat. Femeia a beneficiat de mai multe intervenţii intrauterine, care nu erau posibile la stat şi a plătit un tarif suportabil tocmai pentru că spitalul este finanţat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
„Nu există servicii medicale care să nu fie oferite de spitalele publice din România“, a declarat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, în cadrul aceleiaşi conferinţe în care a anunţat că de la 1 martie intenţionează sistarea finanţării spitalelor private din bugetul sănătăţii.
Ioana Angiletta, o proaspătă mamă, de 32 de ani, îl contrazice însă pe ministru. „Anul trecut, când eram însărcinată şi fătul a fost diagnosticat cu hidrotorax, medicii din spitalele de stat mi-au spus că singura opţiune în România este întreruperea sarcinii şi că aş putea opta să mă duc la Viena pentru ca fetiţa să-mi fie operată în uter“, povesteşte Ioana, mama unei fetiţe care împlineşte şapte luni, pe 17 ianuarie.
Întâmplător, ea a aflat că, la Spitalul Regina Maria din Bucureşti, ar lucra medicul Hadi Rahimian şi că acesta ar fi singurul din ţară care ar putea realiza intervenţii intrauterine şi i-ar putea salva fetiţa. „După patru operaţii suferite de fetiţa mea cât încă era la mine în burtică, am putut să nasc, evident, prin cezariană. Costul total al intervenţiilor şi al spitalizării mele la Regina Maria a fost de aproximativ 31.000 de lei. Am plătit atât pentru că am dus dovada de asigurat. Dacă nu o duceam, plăteam, probabil, dublu“, spune Ioana.
Ioana nu face parte din categoria celor bogaţi, care îşi permit tratamente în spitale private, ci din clasa mijlocie. Pentru a face rost de această sumă proaspăta mămică a fost însă nevoită să ceară bani de la toate rudele, în condiţiile în care salariul ei ca operator calculator este de 800 de lei, iar al soţului de 1.500 de lei.
Dacă decizia ministrului Nicolăescu va intra în vigoare de la 1 martie, femeile în situaţia Ioanei vor trebui să plătească, probabil, aproximativ 50.000 de lei pentru aceleaşi intervenţii.
Clasa de mijloc, cea mai afectată
Cei mai afectaţi de schimbările propuse de noul ministru al Sănătăţii ar fi românii din aşa-numita clasă de mijloc, susţine sociologul Mircea Kivu. „Cei care aleg serviciile spitalelor private sunt oameni din clasa de mijloc, pentru că cei care sunt bogaţi se tratează în străinătate“, a explicat sociologul.
„Oamenii îşi fac o socoteală simplă, cât e şpaga obligatorie la stat, şi constată că nu costă mai mult la privat decât la stat, plus că există avantajul de a nu sta la cozi, de a avea condiţii mai bune. Ca atare, mulţi români au început să se îndrepte spre serviciile de sănătate private, mai ales către maternităţi, începuse să se dezvolte acest sistem privat de spitale“, a mai spus Kivu.
La rândul lui, sociologul Alfred Bulai este de părere că măsura propusă de ministrul Nicolăescu nu rezolvă „problemele cronice“ cu care se confruntă sistemul de sănătate din România, „construit ca o struţo-cămilă” de tip public-privat, în care „banii nu sunt administraţi bine“. Însă susţine că spitalele private nu-şi vor pierde clienţii deja fideli, românii care nu vor să treacă prin experienţa unei operaţii în spitalele publice, chiar dacă vor fi nevoiţi să crească preţurile cu 10-15%.
„Mărim fondurile la spitalele de stat“
Surse din cadrul Ministerului Sănătăţii au declarat pentru „Adevărul” că, în ciuda controverselor iscate de declaraţia ministrului Sănătăţii, „deocamdată nu există un proiect care să fie pus în dezbatere publică“. Aceleaşi surse au precizat că decizia nu îngrădeşte cu nimic drepturile pacienţilor şi că obiectivul ar fi acela de a mări fondurile la anumite spitale de stat, considerate de referinţă. „Noi ne gândim că ar fi bine să nu mai decontăm la privat, pentru că vrem să mărim fondurile la anumite spitale de stat pe care le considerăm de referinţă şi care sunt într-adevăr căutate de pacienţi. Pentru asta, au fost alese 53 de spitale, pe criterii de număr de pacienţi şi de cazuri rezolvate, care vor fi finanţate suplimentar”, susţin sursele citate.
De altfel, sistarea finanţării spitalelor private nu va fi posibilă mai devreme de luna iunie, când va fi finalizat şi pus în aplicare contractul-cadru, după cum a declarat secretarul de stat Raed Arafat, aseară, într-o intervenţie televizată la Realitatea TV. „Scopul Ministerului Sănătăţii este să limiteze numărul trimiterilor către spitalele private, până va ajunge la zero”, a spus Arafat. El a precizat că acest program nu va avea nici un efect asupra pacienţilor care au abonamente şi care merg pe ambulatoriu.
„Alţi dezvoltatori se vor retrage“
Ionel Blănculescu, expert financiar şi fost ministru interimar al Sănătăţii în anul 2004, consideră că finanţatorii din sistemul de sănătate privat apreciază contribuţia din partea statului, chiar dacă aceasta nu este una foarte mare, tocmai de aceea măsura propusă de Nicolăescu va avea consecinţe negative.
„Dacă în România vrem să construim un sistem medical performant, el se bazează în mare parte şi pe o anumită contribuţie a statului, care este foarte importantă pentru aceşti constructori. Odată ce s-a construit un astfel de sistem, care se află într-o evoluţie, pot să spun că a schimba regulile în timpul jocului cu o viteză atât de mare nu este un lucru obişnuit. Nu poate fi bine primit de mediul de afaceri naţional şi internaţional; această măsură afectează mai multe comportimente. Semnalul negativ va fi acela că nu există predictibilitate şi stabilitate, iar alţi dezvoltatori se vor retrage. Per total, câştigi 2-3 milioane de euro, pe care le redirecţionezi către stat, dar pierzi vreo 2-3 miliarde de euro, precum şi locuri de munca, taxe, impozite etc.“, a subliniat acesta.
Cum sunt afectate spitalele private
Reprezentanţii Spitalului Sanador, care are cel mai mare contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, au refuzat să comenteze decizia ministrului Sănătăţii de a sista finanţarea unităţilor spitaliceşti private. Potrivit raportului CASMB pe 2012, Spitalul Sanador primeşte din bugetul Sănătăţii 15.187.648 lei.
Pe locul al doilea în topul spitalelor private care primesc cei mai mulţi bani de la stat în Bucureşti este MedLife, cu 2.286.305 lei. „În anul 2012, MedLife a contractat cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate o sumă foarte mică raportată la cifra de afaceri şi, de aceea, compania noastră va fi mai puţin afectată de aplicarea unei asemenea măsuri. Este important ca măsura în care o asemenea restricţionare va intra în vigoare începând cu data de 1 martie 2013, să se aplice unitar, fără nicio excepţie, în toate unităţile private cu paturi, cu spitalizare continuă sau de zi din ţară, indiferent de specialitate sau forma de organizare, pentru a nu crea dezechilibre în piaţa serviciilor medicale“, a declarat Mihai Marcu, preşedintele MedLife.
Reprezentanţii Reţelei Private de Sănătate Regina Maria consideră că vor fi prea puţin afectaţi de decizia ministrului Nicolăescu. „Suntem un caz fericit care nu va fi afectat de această măsură, deoarece avem 5% din cifra de afaceri asigurată din decontarea cu Casa“, a spus Fady Chreih, directorul executiv al Reţelei Regina Maria. Au contribuit Iulia Roşu şi Oana Crăciun
Câţi bani au primit de la stat, anul trecut, spitalele private comparativ cu cele de stat
Spitale de stat
Sp. Cl. de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu“ 27.152.926,75
Sp. Cl. „C. Davila“ 8.820.341,54
Sp. Cl. de Arşi 10.129.386,72
Sp. Cl. „I. Cantacuzino“ 17.735.422,64
Sp. Cl. „M.S.Curie“ 21.000.886,54
Spitale private
Sanador 15.187.648,05
Medlife - Pediatrie 1.622.375,25
MedLife 2.286.305,78
Centrul Medical
Unirea 1.503.247,65
Euroclinic 1.015.056,53
Cât costă naşterile în spitalele private pentru un asigurat şi pentru un neasigurat la CNAS
Sanador: Asigurat – 3.500 de lei, Neasigurat – 6.230 de lei
Medlife: Asigurat - 4.700 de lei, Neasigurat – 6.272 de lei
Regina Maria: Asigurat - 4.900 de lei, Neasigurat – 7.384 de lei
Măsura a generat o dezbatere între cititorii de pe adevarul.ro.
CONTRA
”Mi se pare un târg avantajos pentru stat, mai puţin domnilor Nicolaescu şi Arafat care au tras concluzia că în mod sigur cauza dezastrului din sistemul de sănătate românesc trebuie să fie spitalele private!” S Ovidiu
”De la 1 martie, pe lângă faptul că eşti obligat să cotizezi la CNAS, ţi se şi impune unde să-ţi cheltui banii din asigurare. Eu dacă nu vreau să calc într-un spital public niciodată, asta înseamnă că banii respectivi o să fie irosiţi?” Samuel Kurtmann
PRO
”Este o măsură firească şi foarte bună. Cine are nevoie să meargă la spitale private, să-şi facă asigurare privată de sănătate sau să plătească.” Ionescu Andra
”Unde s-a mai pomenit ca statul să sponsorizeze sectorul privat? Adică aţi vrea ca spitalele statului să sufere în continuare doar ca cele private să se dea "mari " cu bani de la stat? Dacă vor să arate cât de eficienţi pot fi să o facă cu bani proprii”. Eugeniu Apostoiu
”Sper ca pasul următor va fi o lege prin care cetăţenilor cu posibilităţi să li se ofere oportunitatea de a încheia asigurări private adevărate, valabile pentru toate unităţile medicale particulare din România.” Cristian Babeanu
Specialistul în economie, Marian Dusan, pe blogul său de pe adevarul.ro: Demisia de onoare, domnule Nicolăescu!
Guvernul face o greşeală majoră, culmea prin intermediul unui liberal, şi anume schimbă peste noapte, la fel ca şi în cazul impozitului forfetar, regulile jocului pentru mediul de afaceri. Instabilitatea fiscală şi legislativă este una dintre cele mai severe probleme pe care o clamează atât oamenii de afaceri români, dar mai ales investitorii străini. Iar Guvernul, parcă dinadins, exact asta face.
Se încarcă comentariile...
