Proiectul generaţiei noastre: #europa9

Centenarul îi prinde pe toţi românii într-un moment de cotitură. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: povestea României de azi este una tristă, cu un final necunoscut. Din Maramureş până la Giurgiu şi de la Tulcea la Arad, suntem puşi în situaţia de a reflecta cu privire la ameninţările la adresa viitorului nostru, în loc să sărbătorim împlinirile din trecut şi prezent.

4 milioane de români sunt refugiaţi economici, iar copiii lor cresc, de multe ori, fără părinţi. Jumătate dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeţi funcţional şi tot jumătate dintre români trăiesc cu toaleta în curte. Nu am construit autostrăzi aproape deloc. Calea ferată este aproape distrusă. Antreprenorii români sunt sufocaţi de o fiscalitate şi de o birocraţie înrobitoare. Justiţia este sub asalt.

Generaţia noastră este obligată să schimbe finalul nefericit al acestei poveşti. Românii sunt un popor gospodar şi pro-european prin excelenţă.  România s-a dezvoltat în ciuda politicienilor şi nu datorită lor. Aceştia încearcă să ne îndepărteze de Europa pentru a-şi servi propriile interese. Conflictul dintre ei şi naţiune este din ce în ce mai clar, pentru că românii îşi doresc mai multă Europă. O spun sondajele care arată că au de trei ori mai multă încredere în UE decât în Guvern.

Cred însă că România poate fi mult mai mult decât o ţară la periferia UE: putem deveni unul dintre liderii Europei. Cum? Pentru început, haideţi să fim noi cei care propunem o viziune proprie pentru reforma Uniunii Europene. De aceea, sub hashtagul #europa9, împreună cu colegii mei din PACT pentru România, am prezentat o listă de nouă propuneri în acest sens, care constituie prima iniţiativă românească de transformare a UE:

#1: Europa cetăţenilor implicaţi. Bugetare participativă la nivel european. Primul proiect de bugetare participativă la nivelul întregii Uniuni Europene. Dedicarea unei linii bugetare pentru proiecte transnaţionale propuse de cetăţeni şi decise prin vot direct.

#2: Europa unită politic. Liste transnaţionale şi sistem de vot unic transferabil. Alegeri europene prin care fiecare cetăţean al UE să poată vota candidaţi atât din ţara sa, cât şi de pe o listă transnaţională. Sistemul de vot este cel al votului unic transferabil („ranked-choice voting”), prin care fiecare alegător clasează candidaţii în ordinea preferinţei.

#3: Europa democraţiei liberale. Fonduri europene condiţionate de respectarea statului de drept. Fondurile europene nu se mai acordă ţărilor unde principiile democraţiilor liberale sunt încălcate. Regimurile din Ungaria sau Polonia trebuie să rămână excepţii şi nu să devină o regulă.

#4: Europa viitorului comun. Un Institut de Leadership European pentru generaţiile viitoare. Înfiinţarea unui Institut de Leadership European în parteneriat public-privat, ale cărui cursuri să fie destinate tuturor oficialilor publici de la nivelul statelor membre, pentru promovarea şi aplicarea politicilor care apără valorile şi principiile europene.

#5: Europa competitivă. O Agenţie Europeană pentru Inovare Disruptivă. UE are nevoie de reformarea Agenţiei Europene pentru Inovare după modelul DARPA, agenţia guvernului american ale cărei inovaţii au dus la inventarea internetului şi a GPS-ului. Pornind de la proiecte europene actuale precum C.E.R.N., proiectul Wendelstein 7-X care va revoluţiona producţia de energie sau Laserul de la Măgurele, agenţia va finanţa noile domenii de cercetare care definesc cea de-a patra revoluţie industrială (inteligenţă artificială, digitalizare, realitate virtuală), cu scopul de a creşte competitivitatea statelor europene pe plan internaţional.

#6: Europa curată. Fond european pentru dezvoltarea vehiculelor electrice. Crearea unui fond european pentru investiţii în dezvoltarea transportului în comun electric transnaţional, interurban şi urban: feroviar, naval, auto, tehnologii aerospaţiale şi combustibili alternativi ieftini.

#7: Europa cooperării. Stagii pentru studenţii sau elevii şcolilor profesionale într-un alt stat. Extinderea programului ERASMUS şi pentru elevii şi studenţii din învăţământul profesional, care vor putea urma stagii într-un alt stat, pentru sincronizarea know-how-ului, tehnologiilor şi adaptarea la cerinţele pieţei muncii.

#8: Europa reîntregită. Extindere strategică a Uniunii Europene. Asumarea de către România a rolului de lider regional pentru a sprijini eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova, Ucrainei şi a ţărilor din Balcanii de Vest.

#9 Europa siguranţei 2.0. Combaterea atacurilor cibernetice. Uniunea Europeană trebuie să rămână un spaţiu al păcii şi siguranţei, inclusiv în mediul virtual. UE are nevoie de o unitate de securitate cibernetică cu statut militarizat, la care să contribuie toate statele membre, pentru a combate a atacurile cibernetice la care acestea sunt supuse.

Am prezentat acest manifest inclusiv în stradă, în locul în care a reînceput parcursul democratic şi european al ţării noastre, Piaţa Victoriei din Timişoara. Sâmbătă, am fost prezent alături de peste 50 de colegi din ţară şi din străinătate în acest loc simbolic, la 28 de ani de la Proclamaţia de la Timişoara. Unul dintre ei este se numeşte Adrian Savu şi este chiar fiul unuia dintre autorii Proclamaţiei de la Timişoara, Ioan Savu - un schimb de generaţii la propriu şi la figurat. 

Din nefericire, deşi întregul moment a durat numai 10 minute şi a constituit o celebrare civilizată a destinului european al ţării noastre, am trecut prin momente pe care nu le credeam posibile după 28 de ani de democraţie: am fost întrerupţi de doi jandarmi pentru că, timp de câteva minute, am îndrăznit sa fluturam drapele cu România şi UE şi să ne citim proclamaţia.

În timp ce jandarmii îl luau la întrebări pe unul dintre colegii mei, încercând să bruieze şi să intimideze o manifestare spontană, civică, paşnică şi liberă, prin minte mi-a trecut un singur gând: niciun popor nu poate trăi în lanţuri şi niciun asupritor nu poate asupri la nesfârşit. Generaţia noastră este despre libertate şi Europa. Acesta este viitorul României. Dacă generaţia părinţilor noştri a putut trece printre tancuri şi gloanţe, noi n-avem dreptul să şovăim în faţa nedreptăţii, tiraniei şi hoţiei.

Proiectul generaţiei noastre este clar şi răspicat, cu fruntea sus şi ochii spre Vest: mai multă Europă în România, mai multă Românie în Europa.

A contribuit Alin Iliescu