Producătorii români de medicamente susţin că noul guvern trebuie să introducă de urgenţă taxa clawback diferenţiată

Producătorii români de medicamente susţin că noul guvern trebuie să introducă de urgenţă taxa clawback diferenţiată

APMGR cere de urgenţă taxa clawback diferenţiată FOTO Adevărul

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) trage un nou semnal de alarmă cu privire la taxa de clawback, care ar trebui aplicată diferenţiat. Concret, APMGR cere introducerea imediată a calculului diferenţiat pentru această taxă, astfel încât medicamentele cu preţuri accesibile, utilizate de 70% din pacienţii români, să nu dispară de pe piaţa românească.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Se vorbeşte atât de mult şi emoţional de atât de necesara actualizare a listei de medicamente compensate, încât s-a uitat de problema mult mai gravă a lipsei accesului la medicamentele de bază, cele folosite zi de zi de bolnavi. Iar soluţia la această problemă există şi poate fi aplicată imediat: dacă pentru actualizarea listei guvernul trebuie să găsească finanţarea necesară, pentru asigurarea accesului la medicamentele cu preţ accesibil nu trebuie decât să implementeze imediat soluţia calculului diferenţiat al taxei clawback”, a declarat Dragoş Damian, preşedintele APMGR. 
 
Potrivit acestuia, asociaţia pe care o reprezintă a propus deja autorităţilor o soluţie pentru calculul diferenţiat, bazată pe introducerea unei proporţii de maximum 65% în calculul procentului „p” din formula clawback. „Probabil că am putea evita astfel dispariţia de pe piaţă a unor medicamente care, datorită poverii fiscale, ajung să aibă costuri de producţie cu mult mai mari decât valoarea la care pot fi comercializate”, a mai spus Damian. 
  
În opinia lui Dragoş Damian, încurajarea consumului de medicamente generice rămâne singura soluţie realistă de asigurare a accesului la tratament al tuturor pacienţilor, în condiţii de menţinere sub control a costurilor publice.
 
„În acest sens, APMGR solicită autorităţilor să considere, pe termen mediu, excluderea producătorilor de medicamente generice de la plata taxei clawback. În acest sens, măsura introducerii calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice trebuie privită ca o măsură tranzitorie”, explică Dragoş Damian. 
 
Finanţarea listei de medicamente exclusiv din clawback, nerealistă 
 
Deşi asociaţia susţine actualizarea periodică a listei de medicamente compensate, producătorii români de medicamente consideră că finanâarea ei strict din taxa de clawback este nerealistă şi ar putea crea probleme majore în ceea ce priveşte accesul populaţiei la tratamentele de bază. 
 
Pe de altă parte, producătorii români de medicamente fac un apel la responsabilitate în comunicarea publică referitoare la efectele miraculoase pe care actualizarea listei de medicamente compensate le-ar avea asupra pacienţilor în suferinţă. „Să încercăm să nu creăm pacienţilor aşteptări care nu vor putea fi împlinite, doar de dragul unor interese pur comerciale”, a completat Dragoş Damian.
 
Bolnavii cronic anunţă proteste la Parlamentul European 
 
Recent, Asociaţia Pacienţilor Cronici din România (APCR) a anunţat că va declanşa mai multe acţiuni de protest în România şi la Parlamentul European, în lunile aprilie şi mai, dacă autorităţile naţionale vor amâna intrarea în vigoare a noii liste de medicamente compensate.
 
APCR a trimis o scrisoare deschisă chiar şi primului ministru, arătându-şi nemulţumirile legate de lista de medicamente, neactualizată de peste 6 ani. 
 
„Suntem peste trei milioane de pacienţi cronici, care aşteptăm data de 1 aprilie, aşa cum v-aţi luat angajamentul, pentru intrarea în vigoare a noii liste de medicamente şi sperăm că, din acel moment, nu vor mai muri adulţii şi copiii bolnavi cronici ai României pentru că nu au acces la tratament. În numele tuturor pacienţilor cu boli cronice din România subliniem faptul că încă o amânare a intrării în vigpare a noii liste de medicamente compensate şi gratuite va avea consecinţe deosebit de grave pentru starea sănătăţii noastre şi nu ne mai rămâne nicio altă opţiune decât să declanşăm proteste radicale în toată ţara, dar şi în faţa Parlamentului European”, a explicat Cezar Irimia, preşedintele APCR. 
 
„România este printre ultimele ţări din Europa care nu au acces la tratamente de ultimă generaţie; este printre ultimele ţări în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat Sănătăţii; este printre ultimele ţări în ceea ce priveşte cheltuielile cu medicamentele şi este singura ţară care are liste de aşteptare pentru pacienţi cu diverse afecţiuni cronice”, a mai spus Irimia.
 

Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

Producătorii de medicamente propun actualizarea listei de compensate de două ori pe an şi revizuirea taxei de clawback

Actualizarea de două ori pe an a medicamentelor compensate şi gratuite, dar şi revizuirea taxei de clawback sunt două dintre măsurile propuse de reprezentanţii companiilor farmaceutice celor de la Fondul Monetar Internaţional.

2014 - anul marilor schimbări în sistemul sanitar. Ce paşi trebuie să urmeze pacienţii până să ajungă la spital

Anul 2014 pare să fie anul schimbărilor pentru sistemul de sănătate românesc, asta pentru că oficialii din Ministerul Sănătăţii (MS) şi cei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi-au propus să finalizeze mai multe proiecte importante, printre care pachetul de bază şi pachetul minim de servicii medicale, noua listă de medicamente compensate, o nouă lege a salarizării, cardul de sănătate sau dosarul electronic al pacientului.

Promisiuni nerespectate

Promisiunile publice făcute de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii cu privire la pachetul de bază şi lista medicamentelor compensate nu au fost respectate, potrivit Coliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).

Lista medicamentelor, amânată din nou. Pacienţi cronici: Ministerul Sănătăţii nu-şi onorează promisiunile

Promisiunile Ministerului Sănătăţii legate de pachetul de bază şi de lista medicamentelor compensate rămân neonorate, astfel că mulţi pacienţi nu ştiu în ce măsură vor avea acces la tratamente noi sau la servicii medicale în 2014, consideră Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC).

Observatorul Român de Sănătate: noul pachet de bază transferă costurile actului de îngrijire pe umerii pacienţilor

Chiar dacă noul pachet de servicii medicale de bază are un conţinut cuprinzător, trăsătura sa fundamentală este deplasarea unei părţi din costul actului de îngrijire asupra pacientului. Deşi serviciile acoperite sunt acum mai transparente pentru asiguraţi, pachetul este în mare măsură bazat pe documente normative deja existente. Concluziile se desprind din cel mai recent raport de cercetare elaborat de Observatorul Român de Sănătate (ORS).

 Ce servicii medicale prevede noul pachet de bază pus în dezbatere duminică

Noul pachet de bază prevede o singură consultaţie preventivă la trei ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice între 18 şi 39 de ani şi cel mult două consultaţii în trei luni în cazul pacienţilor "cu risc normal", care au o problemă nouă sau acută de sănătate. Oficialii au stabilit şi de câte consultaţii vor beneficia tinerii până la 18 ani, dar şi pachetul pentru femeile însărcinate.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările