Bullying-ul, în traducere liberă, este definit ca un comportament ostil, de excludere, de luare în derâdere. Un copil este în mod repetat etichetat, tachinat, umilit, îmbrâncit, ajungîndu-se într-un final la agresiuni fizice.

Conform unor statistici, în România, 9 din 10 cazuri de bullying au loc în şcoală. În America, 1 din 4 copii e victimă a bullying-ului cibernetic sau în lumea reală, iar în Europa au fost înregistrate, în ultimii zece ani, peste 500.000 de cazuri de bullying. Potrivit unui studiu realizat de Poliţia Capitalei în anul 2016, 40% dintre elevii intervievaţi se tem că pot deveni victimele bullying-ului. E dreptul copiilor de a învăţa într-un mediu sănătos şi securizant socio-afectiv. Cum reuşim să combatem acest fenomen care reprezintă o formă abuzivă emoţinonală şi fizică? „Ajutor!“, au strigat mulţi, dar şi mai mulţi rămân într-o tăcere traumatică din cauza fricii.

Ultima lună de vară, întâia lună de război

Rămânem marcaţi sau învăţăm ceva din ultimele cazuri la care, noi, românii suntem participanţi? Să tragem un semnal de alarmă nu doar pentru a evita situaţia în care copiii noştri ar putea fi victime ale bullying-ului, ci pentru ca o generaţie întreaga să nu crească bolnăvicios.

Războiul ştirilor contrafăcute - „fake news sau false news“. Acces nelimitat la informaţii pe banda rulantă. Cum facem diferenţa?

Cercetările au demonstrat că din cauza numelui dat acestui fenomen, „fake news“, s-a creat percepţia că se referă la o ştire falsă. Dar de fapt „fake news“ este foarte diferit de „false news“.

False News reprezintă o ştire falsă este o poveste inventată de cineva cu sau fără intenţie pentru a atrage atenţie/click-uri pe site sau dintr-o greşeală. Pe de altă parte, fake news reprezintă o informaţie modificată sau trunchiată, care poate conţine jumătăţi de adevăr, şi este folosită pentru a crea confuzie, pentru a adânci tensiunile sociale existente sau pentru a sprijini diverse agende.

Problema fake news, ridicată la nivel mondial mai ales în urma campaniei pentru alegerile prezidenţiale din SUA, a convins companiile mari din domeniul Social Media să caute cele mai bune soluţii pentru restabilirea unui respect crescut pentru acurateţea informaţiilor diseminate online. Sunt avute în vedere mijloace tehnice de limitare a fake news prin targetarea automată a conturilor false şi blocarea lor. S-a discutat inclusiv despre posibilitatea construirii unor grupuri de experţi care să evalueze conţinutul anumitor materiale şi să-l structureze în funcţie de măsura în care contentul respectiv este sau nu verificabil.

85% din europeni percep fenomenul „fake news“ ca o problemă în ţara lor.

83% consideră fenomenul ca o problemă care îngreunează desfăşurarea democraţiei.

37% dintre ei intră zilnic în contact cu „fake news“.

Posibilitatea filtrării informaţiilor de către operatori umani sau automaţi (inteligenţe artificiale sau algoritmi) este la fel de periculoasă precum fenomenul fake news în sine pentru că aceste soluţii creionează începutul unei ere orwelliene în care informaţia este mai degrabă cenzurată decât circulată liber.

Experţii în domeniu consideră că cea mai puternică armă împotriva fake news rămâne totuşi abilitatea utilizatorilor de a judeca, prin propriile mijloace, măsura în care o informaţie este sau nu veridică. Foarte puţini utilizatori sunt conştienţi de puterea pe care o au şi de faptul că pot influenţa, prin comportamentul lor online, perpetuarea sau stoparea practicii fake news, la fel cum foarte puţini utilizatori sunt conştienţi atunci când au căzut victimele acestui fenomen.

De aici rezultă nevoia de educare a publicului în raport cu fenomenul fake news, dar şi în raport cu instrumentele pe care publicul larg le poate utiliza pentru a contura un proces de comunicare bazat pe considerente etice mai puternice.