Spania, Italia, Germania, Franţa, Marea Britanie, ţările nordice sau alte state europene „beneficiază” din plin de materie primă românească - femei, copii, bătrâni - victime ale traficului de carne vie.  

În ciuda concurenţei reţelelor similare de infractori provenite din ţări est-europene, reţelele proxeneţilor şi infractorilor români au reuşit de ani de zile, să ocupe şi să concureze cu succes pe pieţele occidentale ale traficului de persoane.

Cu toate eforturile autorităţilor din ţara noastră, cât şi al autorităţilor din statele occidentale unde proliferează fenomenul infracţional amintit, în pofida cooperării instituţionale internaţionale, cu toate că an de an, se fac rapoarte, analize şi se dispun măsuri, traficul de carne vie nu pare să poată fi ţinut sub control. Dimpotrivă, acesta continuă să se dezvolte prin răpirea, racolarea, plasarea sau vinderea de persoane pe piaţa internaţională a traficului de carne vie.

Pe lângă prostituţie, cerşetorie sau comiterea altor infracţiuni, unii români sunt folosiţi ca sclavi şi pe piaţa neagră a forţei de muncă. Este un lucru cunoscut faptul că reţele de infractori bine organizate, racolează români pentru a-i plasa pe piaţa neagră a muncii în diverse state occidentale. Frecvent, sunt depistate astfel de cazuri de români deveniţi sclavi în diverse locuri, unde au fost plasaţi şi sechestraţi de reţelele traficanţilor de persoane. Ori de câte ori au ocazia, aceste victime strigă după ajutor pentru a fi salvaţi din postura de sclavi ai secolului XXI.

Între 600 şi 1.000 de euro se vinde o minoră, sclavă sexuală

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală  împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale au efectuat, la data de 23 iulie 2015, un număr de 20 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Călăraşi şi Ialomiţa, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea a două grupuri infracţionale organizate specializate în săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori, furt calificat, tâlhărie, şantaj şi camătă.

În cauză, există suspiciunea rezonabilă că începând cu prima jumătate a anului 2015 au fost constituite două grupuri infracţionale organizate în scopul comiterii infracţiunilor de trafic de minori şi şantaj, pe de o parte, respectiv şantaj şi camătă de cealalaltă parte.

Astfel, prima grupare infracţională constituită din cinci membri, persoane cunoscute ca fiind deosebit de violente, a avut ca scop racolarea de persoane de sex feminin, în special minore, în vederea exploatării sexuale a acestora (plasarea minorelor la diverşi clienţi în vederea întreţinerii de acte sexuale, vinderea minorelor cu sume cuprinse între 600 şi 1.000 euro). Pe de altă parte, această grupare infracţională coagulată la începutul anului 2015 era direcţionată, în funcţie de împrejurări, în comiterea oricăror altor infracţiuni (şantaj, camătă, furt calificat), care le putea furniza un posibil câştig material sau un eventual respect în mediul infracţional.

Cea de-a doua grupare infracţională s-a creat de-a lungul timpului în jurul liderului acestui grup, o persoana cunoscută şi respectată în lumea interlopă din Bucureşti şi judeţul Călăraşi. Un liant puternic, care a dat funcţionalitate şi a permis dezvoltarea grupului, l-a constituit relaţiile de rudenie în condiţiile în care majoritatea membrilor grupării sunt rude directe sau prin alianţă.

Principala preocupare a acestei grupări a fost acordarea împrumuturilor băneşti cu camătă, dar s-a constatat că o parte dintre membrii acestei grupări au obţinut sume mari de bani şi din desfăşurarea unor activităţi economice care în prezent fac obiectul mai multor cercetări în dosare penale.

Din cercetările efectuate în cauză s-a constatat că principala activitate desfăşurată de către membrii grupului era  acordarea de împrumuturi băneşti cu camătă persoanelor din anturajul acestora sau persoanelor recomandate de diverse persoane apropiate grupului.

În cazul în care datornicii nu mai aveau posibilitatea să restituie sumele împrumutate precum şi dobânda aferentă, care în toate cazurile depăşea valoarea sumei împrumutate, membrii grupării exercitau presiuni şi ameninţări la adresa acestora şi a familiilor lor, în cele din urmă ajungându-se la acte de violenţă fizică (urmărire şi blocare în trafic, pătrunderea în locuinţele părţilor vătămate prin forţarea uşii de acces, agresiuni repetate prin lovire cu pumnii, picioarele şi corpuri contondente).

La sediul DIICOT- Structura Centrală - vor fi aduse, în vederea audierii, un număr de 20 de persoane.