Preşedintele CNAS: „Zilnic se eliberează câte 1.000 de carduri. Uneori sunt cerute mai multe carduri europene”

Preşedintele CNAS: „Zilnic se eliberează câte 1.000 de carduri. Uneori sunt cerute mai multe carduri europene”

Ciurchea spune că jumătate din carduri au fost activate FOTO Adevărul

Românii solicită cardurile naţionale de sănătate, astfel că la nivelul Bucureştiului se eliberează, în fiecare zi, câte 1.000 de documente. Aşa a anunţat marţi Vasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), care spune că în această perioadă au crescut şi solicitările pentru cardul european de sănătate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ciurchea a mai spus că în tot acest interval au fost acordate servicii de sănătate şi persoanelor care nu au intrat în posesia documentului şi a explicat că în perioada următoare va fi încheiat acest mecanism „cu şi fără card”.
 
„Probabil va rămâne 1 august (data de la care cardul naţional de sănătate să fie unicul sistem de validare şi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, n.r.), dar depinde foarte mult de cardurile pe care mai avem să le dăm”, a spus Vasile Ciurchea, la a IX-a ediţie a conferinţei „Mediafax Talks about Health Reform”.
 
Cele mai multe carduri neeliberate, la Casa Bucureşti 
 
Dintre carduri neeliberate, cele mai multe sunt la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti. Aproximativ 90.000 de carduri mai sunt de distribuit la CASMB, dintre care pentru 14.000 au fost anunţaţi asiguraţi, prin sms, că pot merge să le ridice.
 
„Aproximativ 1.000 de carduri se eliberează zilnic în Bucureşti, dar, în ultima perioadă, a scăzut numărul celor ca vin să ceară cardul naţional şi creşte numărul cererilor pentru cardul european. Probabil din cauza perioadei de concediu. Au fost zile când am eliberat mai multe carduri europene decât naţionale”, a mai spus preşedintele CNAS.
 
Jumătate din cardurile naţionale, activate până acum 
 
Vasile Ciurchea a adăugat că, până acum, au fost activate aproximativ jumătate din cardurile naţionale, respectiv peste şapte milioane. „Fie că au avut nevoie sau nu, au fost activate. Sunt foarte mulţi care au activat chiar dacă nu aveau nevoie de un serviciu medical. Am spus că poate fi activat oricând, deci nu trebuie neapărat să te duci la un furnizor să îl activezi”, a spus Ciurchea.
 
La conferinţa „Mediafax Talks about Health Reform”, organizată în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, se discută despre bugetul Sănătăţii pe 2015 în raport cu nevoile de tratament ale românilor, noul Catalog naţional al preţurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piaţă (CANAMED), scăderea preţurilor la medicamente, stadiul noii liste de medicamente şi accesul pacienţilor la acestea, sugestiile producătorilor de medicamente şi ale pacienţilor privind lista de medicamente compensate şi gratuite, dar şi eficienţa cardului de sănătate şi dosarul electronic. 

Cepoi: Lumea se plânge mai mult de calitatea serviciilor medicale, decât de lipsa medicamentelor

Preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor (CoNAS), Vasile Cepoi, a declarat marţi, că lumea se plânge mai mult de calitatea serviciilor medicale, decât de lipsa medicamentelor, 70% din nemulţumirile pacienţilor având drept cauză lipsa unui management al calităţii şi doar 30% lipsurile materiale.

„Lumea nu se plânge foarte mult de medicamente. La nivelul populaţiei, ele (medicamentele, n.r.) există, dar lumea se plânge de calitatea serviciilor de sănătate, şi asta este o problemă foarte importantă. Instituţia pe care o conduc (CoNAS) are misiunea să îmbunătăţească şi calitatea serviciilor din spitale. Suntem însă în perioada de extindere şi vom extinde managementul calităţii serviciilor până la medicina de familie şi toate celelalte categorii de furnizori de servicii medicale sau sanitare”, a spus Vasile Cepoi.

Potrivit preşedintelui CoNAS, cel mai mare consumator de resurse este spitalul şi acest consum este cauzat de faptul că presiunea asupra spitalelor este extrem de mare.

„Presiunea pe spitale este extrem de mare. Mecanismul prin care Casa de Asigurări de Sănătate încearcă să reducă numărul de internări, să contracteze doar un număr de servicii pe an, nu a dat rezultatele scontate, pentru că în fiecare an spitalele realizează un număr de internări mai mare cel decontat de Casa de Asigurări. Acest lucru generează insatisfacţie şi risc pentru pacient, pentru că sumele alocate pentru tratarea unui pacient se distribuie la un pacient şi ceva. Deci, există un risc în ceea ce priveşte posibilitatea ca pacienţii să nu fie trataţi conform protocoalelor şi a celor mai bune practici. Un prim pas pe care ar trebui să-l facă ar fi să încerce să reducă acest număr de internări. Există presiune pe spitale, pentru că serviciile medicilor de familie şi din ambulatorii nu sunt eficace şi atunci pacienţii ajung în spital", a adăugat Cepoi.

De asemenea, aceasta a adăugat că virarea centrului de greutate de la spital pe ambulatoriu ar însemna şi transferul de fonduri din spital spre ambulator.

„Trebuie să extindem aceste abilităţi la toate sectoarele. Din analize făcute de noi până în prezent, rezultă că insatisfacţia pacienţilor şi o serie de ineficienţe în activitatea sistemului de sănătate se datorează unei organizări ineficiente, cauzate de neimplementarea unui sistem de management al calităţii. 70 la sută din aceste lucruri se întâmplă din cauza lipsei de organizare şi doar 30 la sută se datorează unor lipsuri materiale. De aceea, încercăm să îi determinăm pe toţi cei care se ocupă de management sistemului de sănătate să identifice care sunt problemele care duc la rezultate indezirabile şi să găsească modalitătăţile de rezolvare a lor", a mai spus Cepoi.

Preşedintele CoNAS a făcut referire şi la medicamentele foarte ieftine.

„Fără a intra prea mult în sfera medicamentelor, aş menţiona faptul că medicamente au ajuns la preţuri atât de mici - 4 lei tratamentul hipertensiunii arteriale (HTA), pe lună şi cinci lei sindromul dislipidemic -, îmi aduce din nou în atenţie problema riscului asigurat. Iar abordăm unilateral şi secvenţial problemele sistemului de sănătate şi, am să repet, sistemul de asigurari, spune în lege, că acoperă riscurile financiare determinate de boală. Şi eu întreb: Este un risc financiar tratamentul de 4 lei al HTA sau este un risc financiar faptul că am de urmat un tratament de 100 milioane pe lună şi nu am cum să plătesc? Să facem listă de aşteptare la expectorante sau la hepatita cronică şi la cancer? Dacă am porni de la acest aspect, ar trebui să definim corect pachetul de servicii de sănătate şi am putea acoperi nevoile de servicii de sănătate şi riscurile de boală. Nici firmele de medicamente nu ar trebui să plătescă clawback pentru aceste medicamente ieftine. Deci la ce să facem liste de aşteptare, la expectorante sau la cancer?" a spus Vasile Cepoi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările