Presa faţă în faţă cu doamna Laura Codruţa Kövesi

Conferinţa de presă de miercuri seară a procurorului şef al DNA, d-na Laura Codruţa Kövesi, mi s-a părut cum nu se poate mai relevantă nu doar pentru determinarea domniei-sale de a-şi duce până la capăt mandatul, ci şi pentru starea actuală a presei din România.

Am în vedere când spun asta atât ceea ce s-a petrecut în sediul DNA, acolo unde d-na Kövesi s-a prezentat extrem de pregătită şi din punctul de vedere al documentării, şi psihologic  pentru un veritabil salt mortal, cât şi ceea ce a urmat mai încolo, în studiourile de televiziune. Acolo unde erau de mult în aşteptare jurnalişti socotiţi premium, analişti politici, adică tot ceea se pare că ar avea mai bun, mai competitiv mass-media românească a momentului.

Se vedea cu ochiul liber. D-na Laura Codruţa Köveşi se aştepta  să fie atacată, sfâşiată, devorată. Tocmai de aceea a venit pregătită şi a făcut faţă con brio hărţuirii la care a fost supusă. În primul rând din partea jurnalistului Cătălin Tolontan. Sigur, dl Tolontan şi felul domniei-sale de a face gazetărie ne pot plăcea sau nu. Însă a-l compara pe el, aşa cum am văzut că s-a întâmplat pe urmă, cu Mihai Gâdea sau cu Mircea Badea mi se pare a fi prea mult. Întrebările d-lui erau născocite de propriul lui creier, omul era documentat, ştia exact despre ce vorbeşte, era mereu gata să formuleze o nouă întrebare al cărei rost era acela de a replica, poate chiar de a o pune în dificultate pe cea aflată în faţa lui. Fără a recurge la jigniri, fără a face apel la acuzaţii obraznice. Doamna Kövesi l-a privit ca un adversar redutabil, nu ca pe un inamic şi, după părerea mea, a procedat foarte bine.

În schimb, ceilalţi reprezentanţi ai presei prezenţi în sediul DNA au avut prestaţii mult mai modeste. Nu au respectat regulile propuse la început de d-na Kövesi, au formulat mai fiecare câte 3-4 întrebări, adesea pentru a afla un singur sau unul şi acelaşi lucru. La care se putea ajunge mult mai operativ cu un plus de concentrare a ideii.  Unii s-au împotmolit la propriu în repetiţii. Alţii stau prost la capitolul limba română.

Am avut în faţa ochilor jurnalişti sau aşa-zişi jurnalişti care nu au vrut în ruptul capului să se abată de la ceea ce aveau scris în carneţele sau pe telefonul mobil, nu s-au putut adapta situaţiei, nu au prelucrat urgent noile informaţii oferite de d-na Laura Coduţa Kövesi. Un indiciu ori că nu au prea fost atenţi ori nu au putut să recepţioneze aşa cum trebuie mesajele interlocutoarei.  În fine, au fost şi cei au citit ceea ce au primit pe messenger de la şefii lor ierarhici, dacă nu cumva chiar de la patronii cu probleme penale.

Nici în studiouri lucrurile nu au stat cu mult mai bine. În unele a plouat cu elogii, în altele cu critici exacerbate, la B1 tv s-au impus ţipătele disperate ale reactivatei sirene Sorina Matei, au fost pseudo-jurnalişti care au căzut în băşcălie ieftină, care s-au făcut că nu au înţeles ori chiar nu au înţeles de-a dreptul ceea ce a spus doamna Kövesi. Aşa a făcut Marius Pieleanu, sociologul de partid, prezent în studioul TVR 1. Nu mai revin asupra adunării convocată acolo din ordin de partid şi prezidată de Ionuţ Cristache. Nici asupra deciziei, cel puţin neprofesioniste,  de a întrerupe directul pentru a se transmite Telejurnalul. Nu mai insist nici asupra neprofesionalismului clar al celor de la Direcţia Ştiri a TVR, asupra partizanatului politic ori a lipsei de coloană vertebrală ale Doinei Gradea, Oanei Popescu sau Dorin Muntean. Degeaba. Oameni au o misiune drept pentru care şi-au pus în vestiar coloana vertebrală. Iar Comisiei de etică şi arbitraj din TVR puţin îi pasă.  

Nu mă ocup nici de ceea ce s-a întâmplat la Antena 3, acolo unde pe prea-cuviosul Mihai Gâdea l-au lăsat nervii. Fireşte, nimeni nu îl va deranja pe respectivul ins nici măcar cu o întrebare. Ceea ce nu se vede nu se pune – vor spune oamenii PSD din CNA. Aşa că Antena 3 nu va primi nici măcar o atenţionare pentru utilizare de limbaj licenţios, jignitor la adresa unui invitat din platou.

Mi-a plăcut, am apreciat analiza mai mult decât obiectivă, atentă, clară, bine ţintită, complet nepartizană a lui Claudiu Pândaru făcută în dezbaterea moderată de Cosmin Prelipceanu la Digi 24. Claudiu Pândaru a avut şi întrebări, şi dubii, şi rezerve, nu a formulat verdicte în alb şi negru. Nu i-a durat statui şefei DNA. Şi-a pus întrebări cărora a încercat să le găsească mai apoi răspunsuri. Claudiu Pândaru a făcut presă adevărată. Bravo lui!

P.S. Joi seara, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut la rândul domniei sale o conferinţă de presă. Nu cred că dl.Iohannis a fost în cea mai bună formă şi nu cred că dl. preşedinte a evitat răspunsul la o seamă de întrebări. La urma urmei, nimeni nu l-a silit să admită dialogul pe care tot domnia-sa l-a refuzat în anumite cazuri. Pe de altă parte, nu pot să nu observ prestaţia incalificabilă a unor jurnalişti. O am în vedere, mai cu seamă, pe Sorina Matei. Care, din câte se pare,s-a reorientat. A schimbat iarăşi tabăra. Sau, în cel mai bun caz, este la fel de oscilantă precum postul de televiziune unde a fost reintegrată.