Preoţii români care au murit pentru noi şi Dumnezeu. Destinele duhovnicilor torturaţi şi ucişi în temniţele comuniste

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De-a lungul timpului, mai multe feţe bisericeşti au ţinut piep Securităţii  şi au luptat până la moarte pentru a demonstra tuturor că cel mai important lucru e credinţa. „Adevărul“ vă prezintă lista preoţilor români care au înfruntat regulile unui regim nemilos doar pentru a-şi demonstra iubirea faţă de Dumnezeu.

Preotul Gheorghe Dragomirescu a fost omorât în bătaie, în arestul Securităţii

Preotul Gheorghe Dragomirescu, paroh în localitatea Lopătari, judeţul Buzău, a murit anchetat şi bătut de Securitate, la nouă zile de la data arestării. Era acuzat că aprovizionează legionarii fugiţi în munţi şi că ascultă posturi de radio care contestau regimul comunist.

Născut în 1915, într-o familie de ţărani săraci din Blăjani, judeţul Buzău, Gheorghe Dragomirescu a urmat Seminarul „Chesarie Episcopul“ din Buzău, apoi, din salariul de cântăreţ la biserica din satul natal, cursurile Facultăţii de Teologie din Cernăuţi.



La 12 noiembrie 1940, a fost hirotonit preot, după care a primit parohie în comuna Mărăcineni. A ajuns apoi la mănăstirea Barbu iar după o scurtă perioadă petrecută aici, la 4 februarie 1946, s-a transferat la parohia Lopătari.

image

Preoţii ucişi de comunişti pentru că nu s-au lepădat de religie

În luna octombrie 1948, comuniştii au hotărât arestarea episcopilor, preoţilor şi credincioşilor greco catolici care se opuneau trecerii sub tutela ortodoxiei, regimul de la acea vreme decizând, în mod abuziv, să scoată Biserica Catolică în afara legii. Printre cei care au plătit, unii cu viaţa, pentru credinţa lor se numără şi preoţii martiri sălăjeni Ilie Borz şi Vasile Şuta.

Ilie Borz s-a născut într-o familie de ţărani din satul sălăjean Marin. Primele şapte clase le-a urmat la şcoala din comuna Marin după care şi-a continuat studiile liceale între 1932-1935 la liceul "Samuil Vulcan" din Beiuş. A fost un elev eminent terminând în fiecare an  "cu laude" şi având din partea Episcopiei de Oradea bursă de merit. Şi-a continuat studiile la Institutul Teologic Oradea unde a fost susţinut cu o bursă de P.S. Valeriu Traian Frenţiu. 

Episcopul timişorean Augustin Pacha, victima unuia dintre cele mai sinistre procese politice din istoria României

Între 10 şi 17 septembrie 1951, la Bucureşti, a avut loc procesul în care zece inculpaţi, printre care şi episcopul Timişoarei, Augustin Pacha, au fost acuzaţi de "spionaj în favoarea Vaticanului". Pacha a fost condamnat la 18 ani de închisoare.

Episcopul Pacha, atunci în vârstă de 80 de ani, a fost condamnat la 18 ani de carceră, zece ani pierderea drepturilor cetăţeneşti, precum şi obligat la plata unor amenzi considerabile. Pe tot timpul desfăşurării procesului, ca dealtfel şi după aceea, nu s-a luat în considerare nici o clipă, vârsta înaintată a episcopului de Timişoara. La acea dată, episcopul Augustin Pacha avea deja înaintata vârstă de 81 de ani. Ar fi urmat să poată fi eliberat la vârsta de 100 de ani.

Preoţi prinşi în lanţurile regimului comunist pentru că nu s-au lepădat de credinţă

Una dintre cele mai vânate categorii sociale de către autorităţile comuniste au fost preoţii. Biserica a reprezentat ultimul obstacol în subjugarea întregii naţiuni române. Încarcerarea preoţilor a fost  unul dintre cele mai mârşave mijloace prin care comuniştii au încercat să-şi atingă scopul. Preotul Nicolae Bordaşiu sau Ioan Bărdaş, sunt doar doi dintre cei care au refuzat să colaboreze cu Securitatea şi au trăit clipe greu de imaginat.

Preotul Nicolae Bordaşiu frecventează Mănăstirea Antim din Bucureşti, acolo unde a luat fiinţă mişcarea „Rugul Aprins”., mişcare ce  a intrat în vizorul Securităţii.

Zeci de preoţi din Vrancea au suferit în închisorile comuniste pentru „păcatul” de a apăra credinţa

Cei mai mulţi au rezistat terorii la care au fost supuşi, alţii însă au murit în temniţe, neîmpăcându-se cu ideea că au fost acuzaţi de uneltire împotriva ordinii sociale. După 1948, odată cu instalarea la putere a regimului comunist, intelectualii au fost cei mai vânaţi oameni de către staliniştii aflaţi atunci la conducerea ţării. Iar una dintre cele mai vânate categorii sociale de către autorităţile comuniste au fost preoţii.

În Vrancea, zeci de slujitori ai credinţei au suferit de pe urma prigoanei şi au fost întemniţaţi în puşcării pentru că au îndrăznit să ducă mai departe credinţa.

Janos Scheffler, episcopul Diecezei de Satu Mare, al doilea preot român beatificat ca martir al comunismului

Sute de preoţi, călugări şi călugăriţe, precum şi credincioşii, au făcut dovada lor de credinţă în anii grei ai prigoanei comuniste, asumându-şi ani de deportare, închisoarea, precum şi martiriul. Printre martirii prigoniţi de comunişti se află episcopul Diecezei de Satu Mare, dr. Scheffler János, decedat la Jilava.

image

În perioada dictaturii comuniste, preoţii şi credincioşii din Dieceza de Satu Mare au fost persecutaţi continuu pentru credinţa lor şi pentru fidelitatea faţă de Sfântul Scaun, un mare număr dintre aceştia fiind martiri şi mărturisitori ai bisericii.

Cum a fost pedepsit în Bistriţa-Năsăud de către comunişti refuzul de abandonare a credinţei

Nenumăraţi preoţi şi credincioşi au fost pedepsiţi în perioada comunistă pentru credinţa lor. Cei mai mulţi dintre preoţi au ajuns în închisorile comuniste, unde au trăit în condiţii inumane. Este şi cazul părintelui Lazăr Sângeorzan sau al lui Teodor Cernucan.

Părintele greco-catolic Lazăr Sângeorzan, protopop al Rodnei Vechi, a fost condamnat la ani grei de închisoare pentru că a refuzat să-şi părăsească credinţa. Acesta a fost eliberat în anul 1964. Preotul a desfăşurat sub regimul comunist o activitate pastorală clandestină, menţinând legătura prin corespondenţă cu episcopal cardinal Iuliu Hossu. 

Aceeaşi soartă a avut-o preotul greco-catolic Teodor Cernucan din Bistriţa. Acesta a slujit în satul natal Zalha din judeţul Someş pe atunci din 1937 până la arestarea sa din 1948.

Preotul Florea Mureşanu, prietenul lui Lucian Blaga, condamnat pentru spionaj la 25 de ani de închisoare

În casa lui Florea Mureşanu se adunau intelectuali de seamă precum Lucian Blaga, Bartolomeu Anania sau Victor Papilian. După un an de muncă silnică la canal, Mureşanu a continuat să le predice oamenilor despre valorile adevărate, lucru care nu i-a fost iertat. Condamnat la 25 de ani pentru spionaj, el a rezistat regimului crud de detenţie de la Aiud până la 4 ianuarie 1961.

„Cărturar de seamă, patriot desăvârşit, intelectual de primă mână, scriitor original şi mai presus de toate, preot adevărat…, prieten cu Blaga, iubitor de viaţă duhovnicească şi pregătit să îmbrace haina călugărească, preotul Florea Mureşanu este unul din miile de martiri pe care i-a dat Biserica Ortodoxă”, spunea despre Florea Mureşanu, Arhiepiscopul Iustinian al Maramureşului şi Sătmarului.

Poveştile preoţilor ortodocşi olteni prinşi în menghina sistemului comunist

Prigoana instituţiilor comuniste împotriva celor care au purtat haina preoţească, unde Securitatea şi-a adjudecat fără drept de apel prima poziţie, a lăsat urme adânci printre preoţii originari din judeţul Olt. Dată fiind casta avută în vedere, ce reprezintă o lume în interiorul unei alte lumi, prea puţine lucruri au răzbit spre exterior. Există, totuşi, din fericire, iubitori de dreptate care s-au încăpăţânat să scormonească după adevăr.

Teroarea ce s-a abătut asupra preoţilor ortodocşi din judeţul Olt în perioada comunistă nu a fost nici mai presus, nici mai prejos de cea din alte judeţe, unde Securitatea şi celelalte instituţii ale statului de dinainte de 1989 împărăţeau întreaga ţară. Rând pe rând, oameni care au ales să susţină adevărul şi să nu cedeze şantajului “ghilotinei” comuniste au fost arestaţi, maltrataţi, supuşi unor procese măsluite şi condamnaţi. 

Mulţi preoţi din Mehedinţi au fost şantajaţi, bătuţi şi uneori chiar ucişi de comunişti

În perioada 1944-1964, în România, statul comunist a dezlănţuit o adevărată persecuţie împotriva Bisericii Ortodoxe Române. Având modelul sovietic, autorităţile politice de la Bucureşti au încercat să marginalizeze influenţa şi rolul Bisericii Ortodoxe în societatea românescă, pedepsind aspru pe acei ierarhi şi preoţi care au îndrăznit să-şi ridice glasurile împotriva abuzurilor şi nedreptăţilor de tot felul săvârşite de statul comunist.

Parcurgând listele cu numele celor aproape 2000 de preoţi sau slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române care au trecut prin închisorile comuniste, în anii 1945 – 1964, se remarcă prezenţa unui număr mare de slujitori ai Sfântului Altar din cele cinci judeţe ale Olteniei: Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi şi Vâlcea. 

Ilarion Felea, preotul care a fost condamnat la 20 de ani de temniţă grea pentru că s-a împotrivit comunismului

Părintele Ilarion Felea se numără printre cei care au suferit în perioada comunistă ca să-şi apere credinţa şi religia. Părintele Ilarion Felea se numără printre cei care au suferit în perioada comunistă ca să-şi apere credinţa şi religia. El a fost un propovăduitor al Evangheliei foarte apreciat, atât de popor cât şi de intelectualitate, la jumătatea secolului trecut. 

Profesor la Academia Teologică din Arad, părintele a scris multe lucrări teologice, cea mai importantă fiind Spre Tabor, lucrare pe care părintele Justin Pârvu o consideră „cea mai bună operă a Ortodoxiei româneşti de până acum.

Viaţa şi calvarul preotului Ioan Suciu, Episcopul Tinerilor. A murit fără judecată în închisorile comuniste

Prigoana securităţii comuniste a avut în Transilvania ca obiectiv eliminarea preoţilor greco-catolici, după ce această religie a fost interzisă de stat. Printre cei care au suferit mult şi au murit în închisoare se află şi Ioan Suciu, denumit şi „Episcopul Tinerilor“.

Episcopul Ioan Suciu s-a născut la Blaj în data de 4 decembrie 1907, părinţii săi fiind preotul Vasile Suciu şi Maria. Ioan Suciu era al patrulea, în ordine cronologică, dintre cei 5 băieţi şi 4 fete ale familiei părintelui Vasile Suciu. A făcut studiile primare la Blaj (clasele I – III), iar clasa a IV-a primară a făcut-o la Beiuş, din cauza primului război mondial. Încă din liceu, a fost prieten bun cu colegul său de clasă Tit Liviu Chinezu, care a devenit şi el, mai târziu, episcop. Prietenia lor a durat până la sfârşitul vieţii.

Cel mai iubit preot al vasluienilor. Părintele Burduja, un sfânt al închisorilor comuniste

Constantin Burduja va rămâne pentru vasluieni unul dintre cei mai iubiţi preoţi, care a slujit cu aceeaşi dragoste faţă de oameni până la venerabila vârstă de 102 ani. A supravieţuit foametei, războiului, închisorilor comuniste şi de aceea a fost botezat de ceilalţi preoţi “patriarh” al Vasluiului. A trecut în nefiinţă anul acesta, pe 25 ianuarie, fiind nu doar cel mai îndrăgit preot vasluian, ci şi cel cel mai longeviv.

image

Născut pe 6 aprilie 1911, părintele Burduja a fost martorul tuturor evenimentelor istorice din secolul trecut, şi ]n ciuda tuturor încercărilor grele, a rămas cu spiritul viu. În anul 1949, pe cand avea 39 de ani, părintele Constantin Burduja a fost arestat şi condamnat la ani grei de inchisoare, fiind acuzat că este conducătorul legionarilor din zonă. Pâna în anul 1964, când a avut loc eliberarea deţinutilor de drept politic, părintele Burduja a cunoscut ororile din temniţele comuniste din Bucureşsti, Jilava, Aiud şi Canal.

Ilie Cleopa şi Iustin Pârvu, duhovnicii Moldovei care au înfruntat Securitatea şi nu s-au lepădat de credinţă

Viaţa celor doi duhovnici a fost o continuă luptă de rezistenţă pentru credinţă împotriva Securităţii care i-a identificat ca un pericol pentru propaganda comunistă.

Părintele Arhimandrit Ilie Cleopa, unul din cei mai cunoscuţi duhovnici şi predicatori pe care i-a avut Mănăstirea Sihăstria şi Moldova s-a născut pe 10 aprilie 1912, în comuna Suliţa, din judeţul Botoşani, fiind botezat Constantin. Era al cincilea din cei zece copii pe care i-a avut familia Alexandru şi Ana Ilie. 

În Banat preoţii au refuzat cu înverşunare colaborarea cu Siguranţa ori Securitatea comunistă

Cei trei ierarhi de la Caransebeş şi Timişoara acelor vremi sunt principalii „vinovaţi“ de refuzul preoţilor bănăţeni de a sluji comuniştilor.

Episcopul Veniamin Nistor al Caransebeşului este socotit un erou al luptei anticomuniste, fapt ce i-a şi adus sfârşitul. Nici urmaşul său, Vasile Lăzărescu nu a fost un colaborator preferat al comuniştilor, iar viitorul mitropolit Nicolae Corneanu şi-a început activitatea ca urmărit de comunişti deşi, până la urmă, s-a dovedit că a şi colaborat cu fosta Securitate.

Părinţele Ion Coliţă din localitatea Cetate, torturat de Securitate pentru o aşa-zisă activitate legionară

O victimă a comuniştilor a fost şi preotul Ion Coliţă din comuna doljeană Cetate. A fost arestat în anul 1952 în ziua „Adormirii Maicii Domnului“  pentru o aşa-zisă activitate legionară.

Preotul Ion Coliţă a fost anchetat asupra implicării sale în Mişcarea Legionară. Părintele a fost supus unor chinuri groaznice în anul 1952: bătăi la tălpi cu funia udă, a fost ars cu fierul roşu, atârnat cu capul în jos, iar dinţii i-au fost scoşi cu cleşte de cuie. În momentul în care a fost întrebat din ce cuib face parte sau dacă a organizat coruri cu cântece legionare cu elevii de la şcoală nu a scos nici măcar un cuvânt.  

La acest material au participat Iulian Bunilă, Alina Pop, Borcea Ştefan, Cristina Cîcău, Bianca Sara, Remus Florescu, Mugurel Manea, Corina Macavei, Untaru Claudia, Dorin Timonea, Simona Voicu, Florin Jbanca, Claudia Bonchiş, Cristian Franţ, Andreea Mitrache.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite