Poveştile iernilor de coşmar ale românilor. Iadul alb din 1880 - Dunărea a fost îngheţată 101 zile. În 1954, „Marele Viscol“ a făcut prăpăd în Bucureşti
0De-a lungul vremii, românii au trecut prin ierni cumplite, în care a nins într-o zi cât într-o lună şi în care temperaturile scăzute au transformat ţara într-un glob de gheaţă. „Adevărul“ vă prezintă cum au înfruntat românii cele mai friguroase ierni din istorie.
BUCUREŞTI. Iernile istorice trăite în Bucureşti. Cum a rămas Capitala încrustată în gheaţă în anul 1954
De-a lungul ultimului secol, în Bucureşti au fost ierni foarte friguroase, dar şi zile în care a nins atât de mult încât oamenii au fost nevoiţi să iasă înarmaţi cu lopeţi pentru a face cărări. „Adevărul“ vă prezintă iernile memorabile din istoria Capitalei.
Anul 1966 rămâne în istoria Bucureştiul ca fiind unul cu totul şi cu totul special. În iarna acestui an, chiar în noaptea de Revelion a început să ningă puternic şi până dimineaţa străzile oraşului au fost acoperite de un strat gros de zăpadă.
Maşinile bucureştenilor au rămas îngropate sub un strat consistent de zăpadă, iar plugurile care încercau să curăţe străzile rămâneau împotmolite. Atunci, un număr impresionant de bucureşteni s-au mobilizat şi au ieşit pe străzi înarmaţi cu lopeţi pentru a le da o mână de ajutor autorităţilor.
SLOBOZIA. Cum au înfruntat „Marele Viscol”, din februarie 1954, deportaţii bănăţeni din Bărăgan
În anul 1954, România a fost lovită de cel mai aprig viscol din istorie. Bucureştiul, precum şi alte zeci de oraşe din ţară au fost pur şi simplu acoperite de zăpadă. La 100 kilometri de Capitală, în Fundata, oamenii discolaţi de regimul comunist din Banat, au fost nevoiţi să îndure capricioasa iarnă din acel an în bordeie de paie şi pământ.
„Marele Viscol” a făcut prăpăd
La începutul lunii februarie 1954, România a fost lovită de un viscol năpraznic. Preţ de câteva zile, vântul a bătut cu putere, a nins abundent, iar temperaturile au scăzut drastic, ajungând să depăşească -25 de grade Celsius.
Furia naturii din acel an a intrat în istorie drept „Marele Viscol”. Cel mai afectat oraş a fost Bucureştiul, unde nămeţii au depăşit chiar şi 5 metri înălţime, acoperind zeci de locuinţe.
Pentru a putea supravieţui şi a ieşi din casă, oamenii au săpat tuneluri printre nămeţi. Armata şi jandarmii au fost alături de cetăţenii transformaţi de iarna năpraznică în sinistraţi.
CONSTANŢA. Zăpezile de altădată. Constanţa a fost o mică Siberie
În fotografiile vechi, păstrate de colecţionari, vedem munţi de zăpadă, şine de tren înzăpezite şi vapoare acoperite cu gheaţă ancorând în Portul Constanţa.
În analele meteorologilor s-au consemnat de-a lungul vremii temperaturi record negative, când Constanţa a fost o mică Siberie. La Constanţa şi Brăila sau semnalat minus 25 de grade în 1929, la Sulina minus 25,6 grade Celsius în 1929, la Tulcea minus 25,4 grade Celsius în 1911, Călăraşi minus 24,7 grade Celsius în 1929, Cernavodă minus 24,6 grade Celsius în 1954, Hârşova minus 23,6 grade Celsius în 1954.
ARAD. Cele mai grele ierni din judeţul Arad, în 1973 şi 2003
Una dintre cele mai grele ierni din ultimii 30 de ani a fost în municpiul şi judeţul Arad în luna ianuarie a anului 2003. Meteorologii spuneau, la acea vreme că ninsori similare au mai fost înregistrate în anul 1973.În luna ianuarie a anului 2003 ninsoarea a căzut necontenit nu mai puţin de 36 de ore.
Traficul rutier în Arad a fost paralizat aproape pe toate arterele principale, iar trotuarele au devenit impracticabile.
Iarna anului 2012 le-a reamintit gorjenilor de zăpezile de altădată. A fost una dintre cele mai grele ierni din ultima perioadă, iar autorităţile au lucrat la foc continuu pentru a deszăpezi drumurile şi a debloca accesul către localităţi.
Aflat într-o zonă depresionară, municipiul Târgu Jiu şi o mare parte a judeţului Gorj au fost ferite de capriciile vremii. Cu toate acestea, iarna anului 2012 a fost una dintre cele mai grele. Autorităţile au acţionat neîntrerupt pentru a deszăpezi drumurile. Atunci, utilajele Primăriei Târgu Jiu nu au făcut faţă cantităţii mari de zăpadă şi autorităţile au apelat la utilajele omului de afaceri Nicolae Sarcină, pentru a curăţa drumurile şi a trasnsporta zăpadă.
Căderile abundente de zăpadă şi viscolul din ultimele zile le-au creat probleme şi şoferilor din Banat, dar situaţia nu este nici pe departe similară din sudul şi estul ţării. Potrivit istoricului timişorean Ioan Haţegan, în Banat, tot timpul iernile au fost mai blânde, cu toate că în trecut iarna dura mai mult, zăpada scârţâind sub bocanci toată perioada iernii.
Ultimii ani Banatul şi judeţul Timiş, în special, se confruntă cu ierni foarte scurte în care ninge abundent câteva zile, iar temperaturile ridicate fac ca zăpada să se topească destul de repede. La fel ca în toată ţara, cea mai grea iarnă din Banat a fost în anul 1954.
TULCEA. 1880, anul în care Dunărea a îngheţat 101 zile. Cum petreceau de Bobotează creştinii şi musulmanii
Pe vremea când nu se dădeau Coduri de vreme rea, oamenii Deltei erau prizonierii Dunării îngheţate din iarnă până în primăvară. Anul 1880 rămâne memorabil. Atunci, Dunărea a rămas îngheţată până la sfârşitul lunii martie. Un alt an foarte greu pentru oamenii Bălţii a fost 1863, când fluviul a îngheţat în primele zile ale lui decembrie şi a rămas aşa până spre sfârşitul lui februarie.
Aici, crivăţul aduce iernile foarte reci, iar verile uscate, care transformă pământul în praf. Oamenii deltei nu disperau. Trăgeau la mal lotcile şi corăbiile. Singure, palele morilor de vânt se învârteau după cum bătea crivăţul.
PIATRA NEAMŢ. Iarna din '63, anul în care lacul de acumulare de la Bicaz a fost traversat cu tractorul
Anul 1963 le-a adus locuitorilor din judeţul Neamţ o iarnă cumplită, cu zile geroase şi zăpadă din abundenţă. Din acel an datează istoria unei traversări a lacului Izvorul Muntelui de pe un mal pe altul, cu tractorul, suprafaţa lacului fiind îngheţată bocnă.
În iernile geroase, lacul de acumulare de la Bicaz, al doilea lac artificial din România, prinde a îngheţa începând din amonte, de la vărsarea râurilor Bistriţa şi Bistricioara, de unde se extinde înspre zona barajului. În faza maximă de îngheţ, podul de gheaţă măsoară o grosime care variază între 40 şi 60 de centimetri în zona de la coada lacului şi 10-15 centimetri aproape de baraj.
Braşovul este cunoscut pentru iernele grele cu ger năprasnic, chiar dacă nămeţii de zăpadă nu sunt atât de mari ca în sudul ţării unde este viscol. Braşovul deţine un record absolut de frig înregistrat acum 72 de ani.
Dacă acum spunem că la -10 sau -15 grade este ger năprasnic, bunicii şi străbunicii noştri au trăit cele mai geroase ierne. La Braşov polul frigului a fost în 25 ianuarie 1942 când s-au înregistrat -38,5 grade Clesius, la staţia de la Bod. Atunci toate luna ianuarie temperaturile au fost glaciare, iar cea mai ridicată a fost de -20 grade Celsius. Aceeaşi temperatură s-a mai înregistrat şi în 11 februarie 1929, dar atunci gerul a ţinut mai puţin. Alte două recorduri de temperatură au mai mai fost în 14 ianuarie 1985 când la Braşov au fost - 32,3 grade Celsius şi în 25 ianuarie 2010 când la Braşov au fost -30,2 grade Celsius la Braşov.
SLATINA. Ce ierni grele au marcat judeţul Olt. „Au murit atunci mulţi oameni, dar nu se ştie nici azi de ei”
Judeţul Olt se alătură celorlalte din ţară care au avut de înfruntat ierni extrem de grele. Chiar dacă nu a cunoscut de prea multe ori ce înseamnă „cod roşu de ninsori”, precum alte judeţe care şi în aceste zile s-au aflat sub povara acestei avertizări meteo, Oltul a avut iernile sale afurisite, dintre care de referinţă au rămas cele de la începutul anilor ’50 şi, mai nou, iarna ’86-’87.
Iernile care au marcat judeţul Olt şi au rămas chiar în memoria istoricilor sunt cele de la începutul anilor ’50. Anul exact nu mai este sigur reţinut, dar aproximarea cea mai avansată înclină spre primii trei ani ai acestui deceniu. Iar situaţia de atunci pare a fi similară cu cea prezentată în zilele noastre la posturile de televiziune – case îngropate total sub nămeţi şi localităţi întregi rupte de civilizaţie.
BUZĂU. La începutul anului 2012, jumătate din judeţul Buzău a fost îngropat sub munţi de zăpadă
Din cauza dispunerii geografice, la curbura Carpaţilor, Buzăul este unul dintre judeţele care resimt cel mai puternic iernile grele, mai ales în comunele din Bărăgan şi câmpia Râmnicului. Aici, episodul de viscol şi ninsoare abundentă din ianuarie şi februarie 2012, cel mai dezastruos din ultimele decenii, a afectat peste 60.000 de persoane, din 52 de comune.
În judeţul Buzău s-au înregistrat, în iarna 2011 - 2012, două valuri de ninsori şi viscol puternic, care au paralizat, practic, toată regiunea. Cele mai afectate au fost localităţile din zona de câmpie, sute de sate cu zeci de mii de oameni fiind izolate, fără curent electric, alimente, apă şi medicamente.
Urgia s-a dezlănţuit pe 26 ianuarie, sute de oameni plătind scump imprudenţa de a pleca la drum nepregătiţi. La graniţa cu Ialomiţa, peste 40 de tiruri şi 80 de autoturime au rămas înţepenite în troiene.
TURNU-SEVERIN. Zeci de autovehicule blocate pe drumurile judeţene şi oameni salvaţi din ghearele gerului
Locuitorii din zona de sud a judeţului Mehedinţi au avut parte în 2009 de cea mai grea iarnă de după 1989. Nici pompierii mehedinţeni care au fost la datorie în acele zile cumplite şi intervenit acolo unde a fost nevoie de ajutorul lor nu vor uita prea uşor luna decembrie a anului 2009.
Urgia a început în data de 20 decembrie. Primul apel venit prin 112, la ora 16,48, la ISU „Drobeta”, anunţa primele probleme apărute din cauza zăpezii. Un echipaj de pompieri din cadrul Pichetului Strehaia a intervenit cu un autocamion de intervenţie pentru deszăpezirea mai multor autoturisme aflate pe DJ 561A şi DC 65. Pompierii au reuşit să deblocheze atunci mai multe autoturisme găsite înzăpezite (cca. 15 autoturisme pe Dealul Boceni şi 2 autoturisme pe Dealul Cremenea), fiind salvate din autoturisme circa 100 de persoane adulte şi 4 copii, îşi aminteşte Ramona Nistor, purtătorul de cuvânt al ISU „Drobeta”.
TÂRGOVIŞTE. Cea mai grea iarnă din istoria judeţului Dâmboviţa. Cât măsura zăpada şi care a fost minima absolută
Cea mai grea iarnă din istoria judeţului Dâmboviţa este consemnată în statistici în 1954, atunci când „Marele Viscol" a încremenit Bucureştiul şi întreaga Românie. Casele erau acoperite de nămeţi şi cu greu îşi croiau oamenii drum prin munţii de zăpadă. Minima absolută din Dâmboviţa însă, nu a fost înregistrată în 1954, ci la 13 ianuarie 2004.
“M-am uitat pe geam la zăpada de atunci. Era de pe o casă pe alta. Aveam patru ani. Vedeam pe cei mai mari care se dădeau cu sania peste case. Era frumos să îi priveşti dar pentru cei care trebuiau sa asigure supravieţuirea era greu. Trebuia săpate tuneluri. Uşa trebuia să se deschisă dininterior pentru că altfel nu puteai să ieşi. Au fost vremuri cumplite, pentru că nu erau dotările din ziua de astăzi. Cu toate acestea, astăzi avem la fel de mari probleme, pentru că oamenii nu se mai ajută între ei. A dispărut solidaritatea. Se ajutau altfel oamenii pe vremurile acelea. Atunci oamenii îşi deszăpezeau singuri uliţele şi nu aşteptau la militari sau jandarmi ca acum”, ne-a apus fostul preşedintele al Consiliului Judeţean din perioada 2000-2004, Aurel Cucu.
Februarie 1954 a fost, pentru Piteşti, cea mai grea lună de iarnă, chiar dacă recordul negativ de temperatură fost înregistrat mult mai devreme, la începutul secolului trecut.
Iarna 1953-1954 a fost cumplită la Piteşti. În ianuarie, temperaturile coborau la – 25 de grade Celsius, însă urgia cea mare s-a abătut asupra oraşului în luna februarie. “Pe fondul acestor răciri, a apărut seria ciclonară din februarie ‘54. Atunci s-a creat o asociere între formaţiunile calde şi dorsala anticiclonului siberian, s-au format gradienţi barici, vânt puternic asociat cu ninsori - viscol. Cinci serii de cicloane au afectat sudul României. La Piteşti, în februarie, zăpada atingea 102 centimetri, în condiţiile în care o lună întreagă avusese valori apropiate de un metru”, spune Radu Filoteu, şef Serviciul Meteo Piteşti
CRAIOVA. Cele mai grele ierni din judeţul Dolj, în 1954 şi 2009
Doljenii au avut parte de cea mai grea iarnă din istorie în anul 1954, zăpada ajungând şi la cinci metri înălţime. La începutul lunii februarie s-a înregistrat cel mai puternic viscol în perioada respectivă.
Vântul în rafale a atins 126km/h în februarie 1954. Troienele au ajuns la 5 metri înălţime, iar tot atunci au fost aduse primele maşini speciale de deszăpezire de la o uzină din URSS. Oamenii au ieşit în stradă să ajute la procesul de deszăpezire. Temperaturile au scăzut la -30 de grade.
FOCŞANI. Cum a plătit un tovarăş director pentru indolenţa de a sta la "căldurică" în cumplita iarnă din 1954
Documentele oficiale ale vremii nu pomenesc mare lucru despre amploarea iernii anului 1954 în Vrancea, considerată cea mai aspră din câte au fost vreodată.
Zăpezile căzute la începutul anului 1954 au rămas în istorie ca fiind cele mai mari din punct de vedere cantitativ căzute vreodată, iar Focşaniul nu a fost ocolit de fenomenul meteorologic acum 60 de ani. Populaţia oraşului de atunci era mai puţin numeroasă, nu existau nutilaje de îndepărtare a zăpezii, nici tehnologia avansată de astăzi.
BRĂILA. Brăilenii au vie în memorie iarna cu nămeţi cât casa din 2012
În ultimii 30 – 40 de ani, cea mai cumplită iarnă care s-a abătut asupra judeţului Brăila a fost consemnată în 2012, când mai multe sate din partea de vest a judeţului au fost literalmente pe punctul de a fi îngropate în nămeţi.
Troienele formate de viscolul cumplit au urcat până la acoperişul caselor mai expuse, aflate la marginea satelor respective. În comuna Jirlău, de exemplu, 700 de gospodării, din cele 1.300 existente, au fost troienite. E vorba, în general de oameni bătrâni, care au avut nevoie de intervenţia militarilor, a jandarmilor sau pompierilor, care au fost aduşi de autorităţi pentru a da zăpada, astfel încât să poată ieşi din casă.
IAŞI. Cel mai crunt viscol din istoria României. În 1966 vântul a bătut la Iaşi cu 200 km/h
Meteorologii români pomenesc în lucrările de specialitate despre intervalul 4-7 ianuarie 1966 şi despre localitatea ieşeană Cotnari, acolo unde vântul a fost înregistrat cu o viteză de 200 de kilometri la oră.
Potrivit raportărilor specialiştilor, fenomenul extrem a avut drept consecinţă "declanşarea unui viscol de mare intensitate, necunoscut până la acea dată şi vijelii foarte intense". Vântul a bătut cu o intensitate ridicată timp de mai multe zile consecutiv în zona Cotnari. Viteza estimată a vântului a fost de peste 200 de kilometri la oră, iar momentul "ianuarie 1966 Iaşi" rămâne unul de referinţă în cercetarea meteorologică din România.
VASLUI. Iarna din '84, anul în care vasluienilor le-au crăpat caloriferele în apartamente
Coşmarul alb care s-a abătut asupra judeţului Vaslui în ultimele două zile este departe de a concura cu cele mai grele ierni cu care s-a confruntat judeţul de-a lungul anilor. 1984 este anul când în judeţul Vaslui s-a înregistrat una dintre cele mai cumplite ierni.
Vasluienii îşi amintesc de iernile cumplite din istoria recentă, când la sate casele erau îngropate în zăpadă, iar la oraşe oamenii curăţau geaţa de pe pereţii din interiorul apartamentelor. Una dintre cele mai grele ierni s-a înregistrat în judeţul Vaslui în 1984. După ninsorile abundente din luna ianuarie, când stratul de zăpadă depăşea un metru a urmat o lună februarie cu temperaturi de până la minus 30 de grade.
CĂLĂRAŞI. Oraşul Călăraşi, înghiţit de troiene în iarna anului 1954
Iarna a lovit cu putere Călăraşiul anului 1954, când stratul de zăpadă a atins la Călăraşi 173 de centimetri. Şi Bucureştiul a fost troienit.
De altfel, atunci tot sudul ţării a fost înghiţit de troiene. Erau zone, unde acestea erau înalte de cinci metri.
În analele meteorologilor s-au consemnat de-a lungul vremii temperaturi record negative, când la Călăraşi s-au înregistrat minus 24,7 grade Celsius în 1929.
RÂMNICU VÂLCEA. Cea mai grea iarnă în Vâlcea a fost în 1987. Nicio maşină nu a circulat pe stradă timp de două săptămâni
Iarna anului 1987 a rămas în amintirea multor vâlceni drept cea mai grea iarnă din ultimii 30 de ani. Mare parte din populaţia judeţului a fost nevoită să stea nopţi întregi la lumina lumânării ori să se încălzească la flacăra aragazului.
Căderile masive de zăpadă au dus la blocarea traficului rutier în întreg judeţul Vâlcea şi, timp de aproape două săptămâni, nicio maşină nu a mai putut circula pe stradă.
„O iarnă foarte grea a fost în 1987, o iarnă lungă, până în luna martie. Ţin minte că a nins foarte mult, iar stratul de zăpadă avea peste un metru. Două săptămâni, nicio persoană nu a putut să-şi scoată maşina din garaj pe stradă”, spune Nicolae Vălimăreanu, directorul Regiei Judeţene de Drumuri şi Poduri Vâlcea.
În judeţul Botoşani au fost înregistrate în ultimii 100 de ani temperaturi extreme. Minimele au fost atinse în 1958,1963, 1996 şi 2012. În aceste ”epoci” glaciare ale Botoşaniului, s-au înregistrat decese, sate izolate, drumuri impracticabile şi foamete.
Botoşaniul unul dintre judeţele nordice al României s-a confruntat în ultimi 100 de ani cu temperaturi extreme, viscol şi ninsori abundente. Deşi în acest punct nordic al Moldovei, nu au fost înregistrate recorduri de temperaturi scăzute, viscolul şi crivăţul din stepele Ucrainei au făcut ravagii în iernile cele mai geroase.
CLUJ-NAPOCA. Troienele lui 1985, când Ceauşescu a interzis circulaţia maşinilor private în Cluj
Clujeanul Ucu Bodiceanu de la Casa Municipală de Cultură, un pasionat organizator de expoziţii despre frumuseţile de odinioară ale oraşului, povesteşte că iarna anului 1985 a fost una cruntă. Nicolae Ceauşescu dăduse ordin să fie interzisă circulaţia maşinilor private în Cluj şi că a trăit un 8 martie cu troiene.
„În iarna lui 1985 s-a închis şi Radio Cluj. Aşa a cerut Ceauşescu. Motivul? ca să facă economie!“, spune Ucu Bodiceanu, de la Casa Municipală de Cultură din Cluj.
La acest material au participat Cristina Răduţă, Mădălin Sofronie, Mariana Iancu, Bogdan Iancu, Alin Ion, Dani Dancea, Florin Jbanca, Simona Suciu, Iulian Bunilă, Corina Macavei, Ionuţ Dima, Cristina Stancu, Andreea Mitrache, Borcea Ştefan, Florentin Coman, Cezar Pădurariu, Simona Voicu, Ionela Stănilă, Irina Rîpan, Cosmin Zamfirache, Florina Pop.
Se încarcă comentariile...
