Politicienii ar lăsa Biserica în trecut

Biserica a avut un rol istoric în constituirea şi modernizarea Statului Român. Drept răsplată, Statul recunoaşte, în noua Constituţie, acest rol. Pe viitor însă, el pare că se diminuează sau dispare.

Retragerea amendamentului constituţional privind definirea soţilor în cadrul căsătoriei începe să primească un răspuns mai amplu. Dincolo de o eventuală redundanţă legislativă între Constituţie şi Codul Civil, recenta declaraţie a Preşedintelui Traian Băsescu ne oferă o viziune pe termen mai lung.

Avem un Cod civil care spune ce înseamnă familia, care reglementează relaţiile şi nu se ştie ce evoluţii vor fi. Nu treci în Constituţie ceva ce mâine s-ar putea să fie modificat , zice domnia sa. Mai pe româneşte, valorile morale pe care Statul le-a avut până acum sunt pasibile de schimbare. După domnul Preşedinte, viitorul bunelor moravuri este incert şi schimbător. Aici este o situaţie interesantă, dacă ne punem întrebarea: Cum se stabilesc aceste bune moravuri?

Dacă judecăm după rolul istoric al cultelor, bunele moravuri erau date de norme divine, exterioare şi mai presus de om. Astfel, cultele aveau un aport social semnificativ, prin contribuţia vieţii credincioşilor la morala publică.

În contemporaneitate însă, morala se stabileşte după norme umane, numite generic Drepturile Omului, care nu mai au legătură cu cultele. Umanitatea, dorind să folosească propria libertate după bunul plac, îşi stabileşte singură bunele moravuri, ceea ce riscă să transforme libertatea în subterfugiu pentru imoralitate. Aceasta este cheia în care trebuie citit mesajul Patriarhului Daniel, apărut imediat după declaraţiile Preşedintelui: Dacă libertatea politică sau socială nu este unită cu responsabilitatea morală pentru apărarea vieţii şi demnităţii umane individuale şi colective, libertatea devine autodegradare. De aceea, Sfântul Apostol Petru, cunoscând bine pericolul permanent al pervertirii sau al degradării libertăţii omului îi avertizează pe creştini, zicând: Nu folosiţi libertatea ca pe un acoperământ al răutăţii!".

Practic, aici vedem miza separării cultelor de Stat: cine anume stabileşte exact bunele moravuri, adică morala publică. În România, cultele mai au un important cuvânt de spus, deoarece ele alcătuiesc majoritatea cetăţenilor. Dovada o dau chiar şi susţinătorii parteneriatelor gay, de pildă, care recunosc public faptul că societatea românească nu este încă pregătită pentru un asemenea pas. Adică are încă o morală creştină, spune majoritatea, sau învechită, susţin minoritarii.

Pe viitor, definirea bunelor moravuri va conta enorm deoarece, aşa cum scriam anterior, există o strânsă legătură între morală şi economie. Iar economia bazată pe consum este, cum bine ştim, motorul sistemului capitalist actual. Între consumism şi morală este o indiscutabilă şi invers proporţională legătură. Scade moralitatea, creşte consumismul. Şi invers.

Până una alta, urmărind discursul politicienilor, cred că ei au transmis deja cultelor un mesaj.

Acesta ar suna, aproximativ, aşa: Până acum aţi avut un rol apreciabil. De acum, veţi conta din ce în ce mai puţin şi doar în măsura în care există beneficii electorale. Când acestea vor dispărea, nu veţi mai conta.