PNRR: Investiţii de 2,45 miliarde de euro în sistemul sanitar. Câte spitale se vor construi şi câte vor fi modernizate

PNRR: Investiţii de 2,45 miliarde de euro în sistemul sanitar. Câte spitale se vor construi şi câte vor fi modernizate

Componenta 12 - pe Sănătate a PNRR propune 3 reforme şi 2 tipuri principale de investiţii Foto: pixabay

Sistemul sanitar din România se bazează pe o infrastructură concepută acum 50-60 ani, când nevoia de servicii de sănătate era diferită faţă de realităţile de astăzi, se arată în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Guvernul vrea să aloce pentru capitolul Sănătate din PNRR suma de 2,45 de miliarde de euro.

Ştiri pe aceeaşi temă

Principalele obiective ale PNRR pe Sănătate sunt consolidarea rezilienţei sistemului de sănătate din România prin creşterea nivelului de acces, siguranţă, calitate şi funcţionalitate a serviciilor medicale şi a infrastructurii sanitare, în condiţiile în care "există clădiri în care se desfăşoară servicii medicale, care constituie un pericol pentru pacienţi şi pentru personal, atât din punct de vedere al infecţiilor nosocomiale, cât şi din punct de vedere structural şi de siguranţă la incendii”.

Principalele reforme propuse sunt reforma gestionării fondurilor publice din sănătate, a managementului fondurilor destinate investiţiilor în sănătate şi a managementului sanitar şi resurselor umane din sănătate, precum şi învestiţii în spitale şi în infrastructura prespitalicească.

Totodată, componenta 12 - pe Sănătate propune 3 reforme şi 2 tipuri principale de investiţii cu un buget total de 2,45 miliarde euro. Prin acestea, vor fi adresate mare parte din aceste probleme şi provocări.

Reforme:

  • Reforma gestionării fondurilor publice din sănătate 
  • Reforma managementului fondurilor destinate investiţiilor în sănătate. 
  • Reforma managementului sanitar şi a resurselor umane din sănătate
 
Investiţii: 
  • Investiţia 1:Investiţii în infrastructura medicală prespitalicească
  • Investiţia 2: Investiţii în infrastructura spitalicească publică
  • Buget: 2.455.000.000 euro

De altfel, potrivit sursei citate, în România, unităţile spitaliceşti nu corespund normelor de siguranţă şi normelor ingienico-sanitare, determinând:

  • risc crescut de infecţii asociate actului medical,
  • grad ridicat de nevoi medicale nesatisfăcute,
  • costuri crescute cu mentenanţa infrastructurii sanitare.
 
Rezultatele pe care PNRR ţinteşte să le obţină la final vor fi, între altele:
 
  • 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi şi personal.
  • 3.000 de (asocieri de) cabinete de asistenţă medicală primară dotate/dotate si renovate, prioritizand cabinetele din mediul rural.
  • 26 compartimente/secţii de terapie intensivă nou-născuţi dotate, inclusiv cu ambulanţă transport nou-născuţi (pentru centrele regionale).
  • 30 de ambulatorii/unităţi medicale publice/alte structuri publice care furnizează asistenţă medicală ambulatorie reabilitate/modernizate/extinse/dotate
  • 25 unităţi sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă
  • 10 unitati medicale mobile - pentru zonele cu acces limitat la servicii de asistenţă medicală specializată 
  • 1.000 persoane care au beneficiat de programele de formare în managementul serviciilor de sănătate
 
Conform sursei citate, sectorul sanitar din România se bazează pe o infrastructură concepută acum 50-60 ani, când nevoia de servicii de sănătate era diferită faţă de realităţile de astăzi. 
 
„Una dintre problemele des întâlnite în reţeaua de spitale este fragmentarea-spitalele pavilionare, ceea ce creează dificultăţi în ceea ce priveşte organizarea fluxurilor şi transportul pacienţilor. 
 
Clădirile vechi (unele chiar peste 100 ani vechime) nu permit integrarea optimă a circuitelor intraspitaliceşti, ridică frecvent dificultăţi majore în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice intrinseci ale clădirilor şi nu dispun de facilităţi pentru un acces fizic (ex. pentru persoanele cu dizabilităţi).
 
De asemenea, există clădiri în care se desfăşoară servicii medicale, care constituie un pericol pentru pacienţi şi pentru personal, atât din punct de vedere al infecţiilor nosocomiale, cât şi din punct de vedere structural şi de siguranţă la incendii”, potrivit sursei citate.
 
Iar pandemia COVID-19 a evidenţiat vulnerabilităţile infrastructurii sanitare, suprasolicitarea sistemelor de instalaţii electrice şi de fluide medicale învechite generând incendii în secţiile de terapie intensivă.
 

Planul Naţional de Redresare Şi Rezilienţă (PNRR) final:

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările