Planurile de măsuri contra COVID-19 vin mult în urma epidemiei. Ce riscă cei care nu le aplică şi de ce

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Medicii care îngrijesc bolnavi cu Covid-19 ar trebuie echipaţi corespunzător
Medicii care îngrijesc bolnavi cu Covid-19 ar trebuie echipaţi corespunzător

Două Ordine privind planul de măsuri în vederea pregătirii spitalelor în contextul epidemiei au fost date de Ministerul Sănătăţii, la săptămâni distanţă după ce a lovit epidemia. Experţi în sănătate explică ce riscă oamenii cu funcţii dacă le ignoră si de ce.

Este vorba despre Ordinul nr.533 şi nr. 555, publicate în Monitorul Oficial pe 31 martie şi respectiv 7 aprilie. Prevederile sunt obligatorii pentru toate spitalele din România. 

Documentele sunt esenţiale în lupta contra Covid-19 şi de aplicarea lor depinde supravieţuirea multor români. 

Obligate să raporteze paturile libere la MS

Ordinele prevăd că internările programate se reduc cu 80%, la fel şi intervenţiile chirugicale pentru pacienţii cronici în spitalele din centrele universitare până la 50% activitatea în ambulatorii. 

Totodată, spitalele sunt obligate să raporteze zilnic în sistemul electronic centralizat al Ministerului Sănătăţii situaţia ocupării paturilor. ”Se va asigura o comunicare publică adecvată pentru ca, în această perioadă, publicul să se adreseze spitalelor doar pentru situaţii de urgenţă”, se mai arată în documentele mai sus citate. 

Bolnavii cu Covid-19 sunt internaţi mai întâi în spitalele de boli infecţioase, pentru ca, atunci când acestea devin depăşite, să fie preluaţi de spitalele-suport existente în listă. 

Cum se echipează un medic care îngrijeşte un pacient Covid-19

Dar poate cele mai importante prevederi sunt cele privitoare la îngrijirea pacienţilor infectaţi cu Covid-19 în diverse secţii ale spitalelor – UPU, ATI, ambulator, triaj etc – precum şi tipul de echipament de protecţie pe care trebuie să-l poarte un medic care vine în contact cu bolnavii. 

Astfel, pe lângă capelină şi halatul chirurgical, medicul trebuie să mai aibă un halat de unică folosinţă, o mască FFP2, vizieră, botoşi, precum şi două perechi de mănuşi – una normală şi încă una 2/3. 

”În mod specific, pentru procedurile generatoare de aerosoli pentru pacienţii cu COVID-19 (de exemplu, intubare, ventilaţie noninvazivă, traheostomie, resuscitare cardiopulmonară, ventilaţie manuală înainte de intubare, bronhoscopie, gastroscopie şi recoltarea testelor PCR COVID) personalul medical trebuie să utilizeze protecţie, mănuşi, halate, măşti FFP2 şi FFP3; de asemenea, se vor utiliza şorţuri impermeabile, în cazul în care combinezoanele/halatele nu sunt impermeabile.

Măştile de protecţie înaltă (de exemplu, N95, FFP2 standard sau echivalent) au fost utilizate pentru o perioadă îndelungată în timpul urgenţelor anterioare de sănătate publică care au implicat boli respiratorii acute, atunci când echipamentele individuale de protecţie (PPE) nu erau disponibile în cantităţi suficiente. Aceasta se referă la purtarea aceleiaşi măşti de protecţie înaltă în timp ce sunt îngrijiţi mai mulţi pacienţi care au acelaşi diagnostic fără a o scoate, iar dovezile indică faptul că măştile de protecţie înaltă îşi menţin protecţia atunci când sunt utilizate pentru perioade lungi de timp. Cu toate acestea, utilizarea măştilor de protecţie înaltă timp de mai mult de 4 ore poate duce la disconfort şi trebuie evitată.”

Pauză de o oră între intervenţiile chirugicale

În document se recomandă ca, între intervenţiile chirurgicale, să existe o pauză de minimum o oră pentru realizarea decontaminării tuturor suprafeţelor, inclusiv a monitoarelor, tastaturilor, cablurilor şi aparatului de anestezie. 

La nivelul blocului operator şi ATI precauţiile sunt şi mai mari, astfel: 

Precauţii generale de contact (PGC): (halat şi două perechi de mănuşi impermeabile), adică peste uniformă (de unică folosinţă, bluză + pantalon) se va îmbrăca un halat chirurgical impermeabil de unică folosinţă şi peste acesta, eventual un şorţ de plastic de unică folosinţă, bonetă, botoşi. 

În cazul îngrijirilor curente acordate pacienţilor la care nu se vor iniţia manevre generatoare de aerosoli: PGC plus mască chirurgicală sau chiar mască N95/PFF2, ochelari de protecţie. 

În cazul îngrijirilor acordate pacienţilor la care se vor iniţia manevre generatoare de aerosoli (ventilaţie pe mască, ventilaţie CNFC, IOT, IOT + VM, aspiraţie secreţii, bronhoscopie etc.): PGC plus mască PFF3 (sau în lipsă, mască N95/PFF2) ori aparat mască cu purificator de aer, ochelari de protecţie şi echipament de protecţie oculară (vizieră).

În toate situaţiile de mai sus se pot utiliza în locul halatului chirurgical impermeabil de unică folosinţă combinezoanele, doar dacă acestea se potrivesc, nu se rup şi sunt impermeabile. 

În cazul pacienţilor suspecţi sau confirmaţi cu COVID-19 se recomandă ca accesul în blocul operator al echipei chirurgicale şi al personalului nenecesar pentru realizarea intubaţiei să fie permis după inducţia anesteziei şi după realizarea intubaţiei.

Se recomandă minimalizarea personalului la nivelul blocului operator.

Cum se face dezechiparea

Îmbrăcarea şi înlăturarea echipamentului personal de protecţie este foarte importantă şi se impune o atenţie sporită la locul de suprapunere a halatului cu mănuşile, se mai arată în document. 

Mânecile halatului trebuie să fie acoperite de mănuşi (fără să existe un spaţiu restant între ele). Utilizarea mănuşilor mai lungi (similare mănuşilor chirurgicale) poate facilita acest lucru. De asemenea, îndepărtarea echipamentului personal de protecţie poate fi mai uşor realizată în acest caz. 

La îndepărtarea echipamentului personal de protecţie se începe întotdeauna cu aplicarea pe mănuşi a unei soluţii de dezinfectare pe bază de alcool. 

Tot echipamentul de protecţie (halat, mănuşi, ochelari, bonetă, botoşi etc.), cu excepţia măştii, trebuie dat jos în salonul pacientului la maximă distanţă de acesta şi depus pe rând în cutia cu sac „de infecţioase“. 

Masca de protecţie se dă jos numai după ieşirea din salonul cu Covid-19, adică doar în anticamera salonului sau, în lipsa acesteia, pe hol, şi trebuie depusă tot într-o cutie cu sac „de infecţioase“. 

După îndepărtarea echipamentului personal de protecţie se igienizează mâinile cu o soluţie de dezinfectare pe bază de alcool. 

”Ministerul Sănătăţii a fost silit să ţină cont de nişte constrângeri”

De ce aceste ordine nu au apărut mai devreme, simultan cu declanşarea epidemiei în România explică expertul în politici publice dr. Sorin Paveliu.

”Ministerul Sănătăţii a trebuit să ţină cont de nişte constrângeri. Prima era absenţa echipamentului de protecţie. Ori, să vii cu un ordin care are valoare de act normativ în condiţiile în care tu ştii că nu poţi să le asiguri ar fi fost un motiv de zgândăreală şi de critică”, spune dr. Paveliu. 

În acelaşi timp, mai spune expertul în politici de sănătate, toate elemente din conţinutul celor două ordine au fost propagate de Ministerul Sănătăţii direct de către fiecare unitate sanitară ca instrucţiuni nu ca acte normative. ”Sigur, în măsura în care aveau ceva din ele la dispoziţie. Aceasta este raţiunea pentru care ordinele au apărut după sau par a fi oarecum tardive. Ele sunt apărute ulterior doar pentru că ar fi fost în discordanţă cu ceea ce putea asigura la momentul respectictiv Ministerul Sănătăţii.” Recomandările, mai spune dr. Paveliu au existat şi pe site-ul INSP-ului, doar că acum au fost adunate laolaltă. 

”La momentul la care erau instrucţiuni transmise direct la fiecare în parte aveau valoare de recomandare. În momentul în care au apărut sub formă de act normativ lucruile capătă în schimb altă greutate. Pentru că cine nu respectă aceste ordine, în condiţiile în care la Unifarm există disponibilul de aprovizionare s-ar putea ca, după ce toată această nenorocire va fi trecut, s-ar putea ca managerii să răspundă”, atrage atenţia expertul. 

”Deci, până acum eram pe nepregătite, dar în momentul în care sunt ordine care prevăd clar cum trebuie făcută aprovizionarea, în ce cantităţi şi cum să asiguri utilizarea corectă, cei care nu o fac îşi asumă răspunderea. Pentru că aveai bani, aveai materiale, aveai ordin. Dacă nu le-ai respectat se pune problema de ce nu le-ai respectat, pentru că, uite, oamenii mor.”

Spitalele nu aveau până acum materiale

Că spitalele nu au avut până acum materiale este o realitate care trebuie recunoscută şi nu ocolită, mai spune dr. Paveliu. ”Şi nici nu trebuie să ne fie ruşine. Pentru că am fost prinşi într-o criză pentru care nimeni nu era pregătit. Iar faptul că am avut, să zicem 20 de zile în urma Italiei ca evoluţie, este un lucru pozitiv, pentru că s-a întins boala mai târziu. Dar trebuie să ţinem cont că, atunci când s-a declanşat momentul Italia, toată lumea a început să cumpere materiale. Noi fiind mai în urmă, n-am avut această disperare de a cumpăra, iar când am avut-o nu am mai avut de unde. Şi chiar dacă producătorii sunt aceeaşi, una este când îţi vine un cumpărător ca Italia şi una e când vine un cumpărător ca România.”

Chiar dacă am cumpăra aceeaşi cantitate de materiale, adaugă dr. Paveliu, ţările care cumpără în general cantităţi mari vor avea prioritate. ”Oamenii aceia fac comerţ nu fac acte de caritate.”

Presiune pe deţinătorii de fonduri

A trecut perioada respectivă însă, punctează dr. Paveliu. ”Acum vin avioane cu mărfuri şi oricine face greşeala de a face economie....Ordinele acestea ăun o presiune suplimentară asupra deţinătorilor de fonduri. Şi aceştia sunt mai mulţi. Pentru un manager de spital se pune pune problema ca, uitându-se la ordin, el trebuie să aibă bani. Şi banii aceştia pot fi de la Casă – dar deocamdată nu-i primeşte de acolo pentru că nu există o legiferare asupra suplimentării – şi atunci singura lui speranţă e la proprietarul şi adminsitratorul spitalului. Or, la 80 de spitale e Ministerul Sănătăţii, iar la restul până la  435 de spitale sunt autorităţile locale. Dacă managerul cere ajutorul şi proprietarul nu-i dă niciun fel de sprijin să cumpere ce are nevoie,  atunci o parte din răspundere pică şi în cârca Consiliilor Judeţene. Acolo sunt banii.”

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite