Plan naţional împotriva celor mai cumplite boli

Ministerul Sănătăţii a pus la punct un plan naţional de acţiune, prin care îşi doreşte ca în următorii cinci ani, românii şi în special copiii care au un comportament la risc să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Copiii, persoanele din mediul rural, cei care fac parte din categoria grupurilor vulnerabile şi femeile însărcinate au ajuns în atenţia Ministerului Sănătăţii, care a pus la punct un plan naţional de prevenţie şi educaţie în Sănătate. Scopul este ca în următorii cinci ani proporţia populaţiei cu comportamente favorabile sănătăţii să crească în mod constant, în special în rândul celor patru categorii considerate cu riscuri pentru sănătate. Aşadar, oficialii îşi propun să elimine comportamentele care duc, în timp, la apariţia unor boli precum cancerul, obezitatea, diabetul zaharat sau bolile de inimă.

Concret, vor fi descurajate comportamentele alimentare cu risc pentru sănătate, activitatea fizică neadecvată şi sedentarismul, consumul dăunător de alcool, consumul de droguri ilegale, consumul excesiv de medicamente precum şi fumatul sau comportamentele necorespunzătoare de igienă personală.

„Ne dorim să implementăm măsurile de prevenire sau reducere a îmbolnăvirilor la nivel individual şi comunitar, prin influenţarea cunoştinţelor, opiniilor, atitudinilor şi comportamentului decidenţilor politici, personalului medical şi comunităţii în ansamblu ei”, a declarat ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu.

Când va avea efect prevenţia

Mai exact, planul vizează „creşterea capacităţii instituţiilor publice şi a comunităţilor locale de a dezvolta şi implementa programe intersectoriale, centrate pe nevoile specifice ale beneficiarilor”.

Pentru asta, ministrul Sănătăţii a anunţat că intenţionează nu doar să îi reţină în ţară pe cei care au rămas, dar şi să le crească nivelul de competenţe. În plus, un alt obiectiv general al planului îl reprezintă demararea unor campanii ample de informare pentru sănătate. Specialiştii din sistem sunt de părere că prevenţia este utilă şi că poate avea efecte vizibile după patru, cinci ani. Iar în ceea ce-i priveşte pe copii, medicii şcolari susţin că este esenţială revigorarea reţelei de medicină şcolară, văduvită de specialişti.

„Ar fi bine să se facă prevenţie, îl înveţi pe copil ce să mănânce, cum să mănânce, iar medicii şcolari ar putea să facă prevenţie în şcoli. Elevii sunt receptivi şi la fel sunt şi părinţii, din păcate la noi totul este la nivel declarativ şi nu se face nimic concret, deşi avem generaţii de copii cu surplus de greutate şi probleme de sănătate”, a declarat doctorul Silvia Spiridon, medic şcolar.

„Prevenţia primară nu rezolvă mare lucru“

Pe de altă parte, Mihai Copăceanu, psiholog, e de părere că prevenţia primară nu rezolvă mare lucru, cel puţin nu în domeniul adicţiilor şi al comportamentelor agresive. „Prevenţia primară nu are nicio eficienţă, pentru că un comportament abuziv, de pildă, are alte cauze, pe care le descoperi când faci terapie. Prevenţia în şcoli i-ar putea influenţa pe cei care ar vrea să fumeze, de pildă, nu şi pe cei care deja sunt fumători, ei nu vor fi interesaţi de mesaje. Aşa arată studiile, intervine în aceste cazuri factorul individual”, a declarat specialistul.

Ore de educaţie pentru sănătate în şcoli

Acesta susţine că orele de educaţie pentru Sănătate ar trebui să fie obligatorii în şcoli. De altfel, şi ministrul Sănătăţii a arătat, ieri, că va fi semnat un parteneriat cu Ministerul Educaţiei pentru ca materia să devină obligatorie.

„Cred că împreună ar trebui să facem o presiune în acest sens. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Nu este genul de intervenţie ale cărei rezultate să le vedem peste noapte. Investim în viitor, investim în viitorul copiilor noştri, în viitorul României. De aceea cred că trebuie să insistăm pe aceste lucruri”, a declarat Patriciu Achimaş Cadariu.