Pintea, haiduca! Cum a descoperit ministrul Sănătăţii mizeria din spitale şi ce ar însemna închiderea acestora

FOTO Adevarul

Pentru prima dată, s-a solicitat retragerea acreditării a două spitale mari de urgenţă de la cel mai înalt nivel. Un al treilea a fost amendat cu 20.000 de lei. Toate astea în timp ce mult-aşteptatele spitale regionale sunt încă la nivel de discuţii sau studii de fezabilitate.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu, ar putea rămâne fără acreditare ceea ce ar duce practic la închiderea celor două unităţi sanitare. Iar propunerea a venit de la ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea după o vizită inopinată la mai multe spitale din ţară. 

„Nu mi-a plăcut ce am văzut, şi cel mai tare mi-a displăcut blazarea personalului cu care am stat de vorbă şi care spuneau că situaţia e mai bună decât înainte. Oamenii parcă nu mai au aşteptări, nu mai cred că se poate face ceva astfel încât condiţiile şi serviciile oferite să fie îmbunătăţite", a declarat ministrul Sănătăţii, după ce a stat de vorbă cu personalul medical prezent în spitalele vizitate. 

E prima oară când un şef de la Sănătate face o astfel de solicitare, însă cei care decid sunt oficialii de la Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS), instituţie responsabilă cu evaluarea şi acreditarea spitalelor publice şi private. „Victimele directe ar fi pacienţii dar nu se va ajunge acolo”, au declarat oficiali din ANMCS pentru „Adevărul”. 

„Retragerea unei acreditări îi afectează cel mai mult pe pacienţi pentru că nu vor mai avea au unde să se ducă. Iar pacienţii sunt nevinovaţi. Spitalului îi dai o şansă, poţi să retragi acreditarea după ce îi oferi posibilitatea să se îndrepte. Practic, spitalul va intra într-o observare. Dacă după aceste şase luni, se trage linie şi nu există niciun fel de schimbări, atunci îi retragi acreditarea”, au precizat oficialii. 

Ce înseamnă retragerea acreditării

Retragerea acreditării înseamnă că spitalul îşi pierde gradul de încredere, ceea ce îl afectează şi din perspectiva relaţiilor contractuale cu casele de asigurări de sănătate, care pot alege să nu încheie contracte de furnizare de servicii cu unitatea medicală respectivă.  

„Acreditarea îmi dă mie, ca pacient, încrederea de a mă prezenta la poarta spitalului. Acreditarea le creează medicilor şi managerilor nişte obligaţii, conform criteriilor de acreditare, pe care ei trebuie să le respecte. Şi Casa de Asigurări de Sănătate îi dă bani spitalului în funcţie de această acreditare şi de nivelul de clasificare. Pe de altă parte, în aceste două spitale era o mizerie fără margini, miros de fecale, nu au toalete suficiente pentru aparţinători sau pacienţi şi din păcate, mulţi plecau în patru scânduri de acolo sau infectaţi cu stafilococ ori klebsiella”, a declarat Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP).

Câte spitale sunt acreditate în România

Concret, acreditarea spitalelor se bazează pe trei piloni importanţi: sistemul de management al calităţii, organizarea serviciilor de îngrijire şi îmbunătăţirea practicilor medicale. Mai exact, acreditarea se axează pe pacient şi pe modul în care acesta este preluat la internare, dar şi de felul în care el este tratat în unitatea spitalicească, verificarea indicatorilor stabiliţi prin lege fiind făcută de experţi certificaţi: medici, asistenţi medicali, jurişti sau economişti. 

În prezent, 175 de spitale din ţară sunt acreditate, dintr-un total de peste 450, atât publice cât şi private, restul fiind în evaluare. În Bucureşti, şapte spitale publice sunt acreditate, între care Spitalul Cantacuzino, Institutul Matei Balş, Spitalul Militar Central sau Spitalul de Pediatrie Titan. Spitalele mari, cum sunt Spitalul Floreasca şi Spitalul Universitar, au fost evaluate târziu, astfel că acreditarea va fi obţinută în 2022, cel mai probabil. 

„Din punctul meu de vedere, ar trebui să îi ardă la bani, dacă un spital e acreditat şi e intr-o anumită categorie, el poate fi declasificat şi atunci şi personalul medical primeşte mai puţini bani. Vrei să îi loveşti, le iei din bani. Ar fi un mecanism bun pentru că atunci toată lumea va fi atentă”, a completat un oficial din ANMCS, adăugând că direcţiile de sănătate publică sunt cele care ar trebui să solicite retragerea sau declasficarea unor spitale şi nu ministrul Sănătăţii. „Probabil a ajuns în punctul în care nu mai avea nicio soluţie”, a conchis sursa citată.